Votul negativ al francezilor si al olandezilor (deocamdata…) asupra Tratatului Constitutional a produs stupoare la Bruxelles iar apoi chiar si declaratii mai putin chibzuite ale unor inalti functionari din stufoasa organigrama comunitara. Desi extinderea UE n-a fost pusa in discutie, frisoanele bruxelleze au provocat febra mare la Bucuresti si Sofia. (Semnalez pe aceasta tema, un excelent dosar: „Batalia pentru Europa” – revista 22/7-13 iunie 2005, pag. 6-11).
Ramanand pe taramul „detonatorului” hexagonal, trebuie observat ca, desi principalii actori politici, atat din Opozitie, cat si de la Putere – socialistii si republicanii de centru-dreapta chirachieni – au militat intens pentru oui, majoritatea francezilor, incluzand multi votanti ai celor doua formatiuni, au spus non. Iata ca democratia poate fi si splendida! Nu atat de spaima „instalatorului polonez” (la urma urmei, de inteles!), nici de frica „delocalizarii” (care ar fi afectat, probabil, doar o minoritate), nici impotriva ultra-liberalismului (pe care politicianul de dreapta Jacques Chirac l-a denumit „noul totalitarism” (!), pierzand o buna ocazie de a tacea), ci a fost un vot de blam al cetatenilor acordat politicienilor nationali si comunitari. Avem de invatat ce inseamna forta votului si noi, simplii cetateni ai Romaniei, si ei, politicienii care ne reprezinta. Pana vom avea temeiuri sa spunem impreuna: NOI, romanii…
Dupa afisul pe care l-am reprodus mai sus, urma un tabel cu salariul lunar minim in noile state membre ale Uniunii Europene (ce vor fi dat vise negre multor occidentali): vestea buna era ca Romania si Bulgaria erau luate in calcul. Vestea proasta este ca, fata de 212 euro in Ungaria (in frunte), codasele inregistrau 83 euro si, respectiv, 51 euro. Cine sunt codasele? Mai e vorba?! Noi si bulgarii… Aferim, vorba altei catindate-sperietoare.
