Reputat specialist in istoria si cultura aromanilor, dl. conf. univ. Stoica Lascu (Universitatea "Ovidiu" Constanta) publica, la Skopje – Republica Macedonia, volumul "Od istorijata na aromanskiat peceat vo Makedonija. Spisanjata "Bratstvo" i "Svetlina" / "The History of the Aromanian Press in Macedonia. The Bratherhood – Fratia and the Light – Lumina Magazines" tradus in macedoneana – limba slava foarte apropiata de bulgara – de Dina Cuvata si Goran Pushuticlu si aparut in 2007 sub egida societatii "Unia di Cultura – a Armanilor dit Machidonii. Biblioteca Natsionala Armaneasca "Constantin Belemace". Editsiea Moscopoli 18; mentionam ca scriitorul macedonean de origine aromana Dina Cuvata – nume slavizat in Dimo Dimcev – este traducatorul Bibliei in dialectul aroman). Ratiunile amplei prezentari a celor doua publicatii, aparute pana in preajma izbucnirii Primului Razboi Mondial si inscrise intr-o serie larga, inceputa in 1880, marturie a nivelului de cultura atins de romanii de dincolo de Dunare, sunt multiple: faptul ca publicul din Republica Macedonia si chiar din Bulgaria, in temeiul accesibilitatii limbii, ia cunostinta de situatia vlahilor balcanici la inceputul sec. XX, "castig informational in favoarea cunoasterii istoriei romanitatii in contextul evenimentelor din zona (Kosovo, contestarea de catre Grecia a numelui Republicii Macedonia"); de asemenea, relevarea faptului ca, inca de acum un secol, aromanii aveau constiinta apartenentei la nationalitatea romana, revista "Lumina" subintitulandu-se "Revista populara a romanilor din Imperiul Otoman" (de altfel, printre semnatarii articolelor din cele doua publicatii se inscriu nume celebre precum Theodor Capidan, Nicolae Batzaria, George Murnu, Pericle Papahagi, Marcu Beza…). Reamintim ca profesorul Stoica Lascu este un distins colaborator al "Aldinelor", publicand aici foarte serioase contributii la problematica romanitatii sud-dunarene.
Cele mai citite
Uniunea Europeană pregătește noi taxe pentru mașinile hibride plug-in importate din China
Comisia Europeană analizează introducerea unor taxe suplimentare pentru vehiculele hibride plug-in (PHEV) importate din China, într-o nouă etapă a strategiei de protejare a industriei...
Ilie Bolojan critică desemnarea lui Adrian Veștea pentru funcția de premier: „veriga slabă” din PNL
Președintele PNL, Ilie Bolojan, a lansat noi critici la adresa lui Adrian Veștea, după ce acesta a fost desemnat de președintele Nicușor Dan să...
Din cer la ceas: astronomia și arhitectura unui timp comun
Astronomia nu a fost doar o știință a observației, ci unul dintre principalele moduri prin care umanitatea a învățat să transforme incertitudinea în cunoaștere și anticiparea în măsură. În acest proces, Observatorul Regal din Greenwich ocupă un loc singular, ca reper simbolic și practic al unei convenții globale fundamentale: timpul însuși. Acest dialog cu Dr. Louise Devoy, curator al Observatorului, se deschide tocmai în această cheie – nu a predicției dramatice, ci a reflecției culturale și necesare asupra modului în care astronomia a modelat relația noastră cu viitorul. România Liberă: Ce rol a jucat timpul standardizat în crearea unui cadru global comun pentru înțelegerea și anticiparea evenimentelor viitoare? Dr. Louise Devoy: Timpul standardizat are o istorie îndelungată și complexă, modelată de evoluția tehnologiilor, de factori geografici și politici, dar și de nevoi practice, precum coordonarea orarelor înrețelele feroviare. Deși la Conferința Internațională a Meridianului din 1884...
Ultima oră
Pe aceeași temă