Arhitectul Ion Arboreanu, din Cluj-Napoca, are un palmares profesional uimitor: el a elaborat proiecte pentru peste 100 de biserici, fie noi, fie în completare, fie pentru finisaje sau anexe. Astfel, de exemplu, la Mănăstirea Feleacu din judeţul Cluj a oferit un proiect gratuit pentru o sală de mese de 100 de locuri şi o sală de conferinţe, tot de 100 de locuri. Apoi a elaborat proiectarea bisericii greco-catolice din Uriu (Bistriţa-Năsăud).
Tot gratuit a oferit proictele pentru Altarul de vară şi pentru mobilierul specific, donate Mănăstirii de călugăriţe „Sf. Macrina” din Cluj-Napoca, acordându-le şi asistenţa tehnică de rigoare în tmpul construcţiilor. Apoi, a proiectat biserica greco-catolică din Fântânele (Bistriţa-Năsud), biserica greco-catolică din Bistra, judeţul Alba, inclusiv o poartă pietonală de intrare în biserică sau chilii la mănătirea Voivodeni –Sălaj – etc.
Este vorba de peste 100 de edificii de cult ce au trecut de pe planşetele lui în satele şi oraşele din Transilvania, dar a proiectat chiar şi o biserică ortodoxă pentru localitatea Logronia din Spania, preotul fiind originar din Basarabia. Venind vorba despre biserica ortodoxă, aminitim că şi fostul mitropolit al Clujului, Bartolomeu Anania, l-a solicitat pentru unele completări la catedrala clujeană.
„Voievodul” arhitecturii bizantine
Pentru mulţi dintre admiratorii săi, Ion Arbore are statura unui adevărat… voievod al arhitecturii bizantine, pentru că a fost capabil să imagineze structuri ideatice care reconciliază canoanele neschimbate ale bisericilor bizantine cu mediul înconjurător dominat de construcţii moderne şi postmoderne. A proiectat apoi şi case parohiale, de reculegere, la Păuşa, Corpadea, Peciul Nou (Timiş), precum şi orfelinatul pentru călugării bazilieni din Cluj-Napoca, ca şi centrul, ”casa mamă”, din municipiul Cluj-Napoca pentru congregaţia ”Maicii Domnului”, dar a elaborat şi un studiu de proiectare pentru o mănăstire de călugăriţe etc.
Iar la toate acestea se adaugă proiectele de monumente cum sunt cele două dedicate generalilor Gh.V.Avramescu şi N.I. Dăscălescu din Cluj-Napoca, sculptura fiind opera artistului plastic Anton Tănase. Sau Monumentul Eroilor de la U.M. Dej, precum şi şase alte monumente ale eroilor de pe Muntele Rece, dar şi cel din Telciu (Bistriţa-Năsăud), Bucea, judeţul Cluj, monumentul lui Avram Iancu din Cluj, cel din Valea Chiuarului (Maramureş) sau biserica ”Sf. Gheorghe” din cimitirul militar clujean… Este doar o parte din activitatea acestui arhitect, care participă şi la programe muzicale bisericeşti, iar ca o ultimă veste despre dânsul este că a fost uns şi preot în clandestinătate, ceea ce, eventual, poate explica dăruirea lui totală faţă de necesităţile bisericii şi a enoriaşilor ei.
