În timp ce liderii Partidului Popular European, printre care s-au numărat preşedintele Comisiei Europene, José Barroso, şi cancelarul german, Angela Merkel, erau reuniţi la Palatul Parlamentului la congresul statutar, pe Arena Naţională se desfăşura mitingul USL, la care participau liderul socialist Serghei Stanişev şi cei liberali Guy Verhofstadt şi Graham Watson. Practic, cele două forţe politice din România, ARD şi USL, au încercat ieri să demonstreze electoratului, în pragul alegerilor, că beneficiază de o puternică susţinere europeană.
Nimic sau aproape nimic nu a răzbătut ieri în presa românească despre conţinutul lucrărilor congresului PPE de la Bucureşti; prea puţine din discursurile rostite – care au avut, în proporţie covârşitoare, drept obiect viitorul Uniunii Europene – au fost difuzate public. Nimeni nu le-a găsit suficient de interesante pentru a le face publice documentele adoptate, cu toate că, dintre cele 11 rezoluţii, cele privind Justiţia, Securitatea sau Piaţa Unică conţin propuneri de măsuri cu adevărat importante pentru viitorul Europei şi deci, implicit, al României, inclusiv în ceea ce priveşte, de exemplu, reforma spaţiului Schengen. Unul câte unul, lideri politici ai statelor membre sau aspirante – dintre care două intervenţii reconfortante au avut premierul moldovean, Vlad Filat, şi preşedintele georgian, Mihail Saakaşvili – s-au perindat pe la tribună pentru a vorbi pe tema concentrată în sloganul congresului: „Mai multă Europă”.
Citeşte şi:
Angela Merkel si Antonescu
Tema care a confiscat atenţia mass-media a fost confruntarea de imagine dintre preşedintele Traian Băsescu şi Partidul Democrat Liberal, gazdele congresului PPE, pe de o parte, şi Uniunea Social Democrată de cealaltă. Pentru a contracara eventualul câştig de imagine şi mai ales de legitimitate europeană pe care l-ar fi putut obţine Băsescu şi PDL prin asocierea cu nume grele europene precum Angela Merkel, José Barroso, Wilfried Martens, Mariano Rajoy sau Donald Tusk, USL a organizat un megashow politic pe Arena Naţională, al cărui pretext a fost lansarea candidaţilor la alegerile legislative din iarnă. Până şi discursurile şefilor USL au fost programate în acelaşi timp în care vorbeau liderii europeni. Astfel, dacă discursul lui Victor Ponta a avut loc în timp ce la Palatul Parlamentului vorbea preşedintele PPE, Wilfried Martens, punctul culminant a fost atins de Crin Antonescu, care a vorbit în acelaşi timp cu Angela Merkel (care nu s-a referit absolut deloc la România).
Această suprapunere dovedeşte cât de mult s-a străduit USL să acopere mediatic orice mesaj ar fi venit din partea creştin-democraţilor europeni. USL şi-a atacat adversarii pe trei direcţii fundamentale: 1. legitimitatea populară de care se bucură USL, dovedită de publicul numeros din tribunele stadionului, pusă în opoziţie cu manifestarea „elitistă” de la Parlament; 2. legitimitatea morală conferită USL de voturile de la referendum, în opoziţie cu presupusa ilegitimitate a lui Traian Băsescu, ceea ce justifică atitudinea naţionalistă şi sfidarea Comisiei Europene; 3. legitimitatea europeană conferită de prezenţa la show-ul USL a liderului socialiştilor europeni, Serghei Stanişev, şi a celor liberali, Graham Watson şi Guy Verhofstadt. Scopul final al show-ului USL a fost să demonstreze alegătorilor români că au forţa politică şi legitimitatea europeană pentru a conduce România. Aceste obiective au fost exprimate direct şi brutal de Antonescu, care a recunoscut că mitingul USL este o demonstraţie de forţă, a pretins că Europa este alături de ei prin socialişti şi liberali şi a refuzat europenismul lui Traian Băsescu într-o răbufnire naţionalist-populistă: „Nu e adevărat că la Palatul Parlamentului şade Traian Băsescu şi PD cu Europa – a proclamat Antonescu – pentru ca daca poporul roman, simbolic, e aici, nu ai cum sa fii in Europa fara poporul tau. In Europa, fara poporul tau, esti nimeni sau esti o sluga.” In contrast cu discursul lui Antonescu si, parca in replica, liderii europeni s-au exprimat elegant, precum doamna Merkel – “Presedintelui Romaniei nu i-a fost niciodata frica sa se gandeasca la viitor chiar daca actiunile sale nu au fost intotdeauna populare” – sau sever precum Jose Manuel Barroso – “Nu putem ignora ca exista tendinte periculoase in anumite colturi ale Europei. Lipsa de convergenta nu e sustenabila pe termen lung si alimenteaza dezbaterile populiste care au ca obiect sfarsitul acestui minunat obiectiv, proiectul european. Aceste forte nu trebuie lasate sa exploateze frustrarea cetatenilor”.
Gafa lui Ponta
În ceea ce priveşte legitimitatea morală şi cine reprezintă cu adevărat viitorul Europei, Victor Ponta a comis aseară o gafă de proportii care ilustreaza cu ironie o anumita demagogie a discursului sau.
Ponta l-a calificat pe Băsescu drept „ultimul comunist şi securist din Europa”. Alături de el se afla insa in acel moment, Serghei Stanişev, fost nomenclaturist de vârf al Partidului Comunist Bulgar şi colaborator al fostei Securităţi, dovedit ca atare de echivalentul bulgar al CNSAS.
