25.2 C
București
luni, 27 septembrie 2021

ANALIZĂ. Ce rol joacă Guvernul de la București în criza din Moldova?

Ceea ce era de așteptat încă de când a fost arestat liderul Partidului Liberal Democrat, Vlad Filat, în urmă cu două săptămâni, s-a întâmplat. Guvernul Valeriu Streleț (PLDM) a fost demis joi în Parlament cu voturile comuniștilor, socialiștilor și ale Partidului Democrat, brațul politic al oligarhului Vlad Plahotniuc. Bucureștiul nu pare să fie străin de această criză, în condițiile în care Plahotniuc este un apropiat al PSD și al lui Victor Ponta, iar Guvernul continuă demersurile de acordare a unui împrumut de 150 de milioane de euro în condiții preferențiale unei țări neguvernate.

Soarta lui Streleț a fost pecetluită din momentul în care, după arestarea lui Filat, premierul i-a cerut președintelui Nicolae Timofti, să îl demită pe directorul Centrului Național Anticorupție, Viorel Chetraru, considerat o marionetă a lui Plahotniuc. Atacul la Chetraru fiind un atac la Plahotniuc, reacția oligarhului a fost, după declarațiile lui Streleț de ieri, să îl sune pe prim-ministru să-i ceară socoteală. Streleț susține că a refuzat să îi răspundă la telefon, așa să singura soluție care i-a rămas lui Plahotniuc pentru a-și păstra controlul era să scoată CNA de sub autoritatea Guvernului. Ca atare, pe 22 octombrie, Parlamentul a votat o lege prin care și-a trecut în subordine CNA, după un model deja testat la București în vara lui 2012, când Parlamentul era să-și treacă în subordine chiar și Curtea Constituțională. Potrivit profesorului Armand Goșu, „votul de acum nu face decât să legifereze existența unei alte coaliții, care funcționa de câteva zile, mai precis din momentul în care s-a schimbat subordonarea CNA. Deci, de la 22 octombrie, de când Plahotniuc, Ghimpu (Partidul Liberal), Voronin (comunist), Dodon(socialist) au votat trecerea CNA în subordinea Parlamentului, din acel moment în Moldova există o altă majoritate parlamentară. Ce s-a întâmplat acum, a fost doar confirmarea funcționării noii majorități.” În consecință, 65 dintre cei 101 de parlamentari moldoveni au votat ieri pentru moțiunea de cenzură.

Ce urmează?

Potrivit Constituției, în trei zile, președintele Timofti trebuie să numească un nou premier, care să vină în Parlament cu un nou guvern în termen de 15 zile. Omul Moscovei, Igor Dodon, nu a făcut nici un secret din faptul că dorește să provoace alegeri anticipate ceea ce ar însemna eșecul câtorva guverne succesive și dizolvarea parlamentului și votul de ieri ar putea sugera că Moldova se îndreaptă din nou spre alegeri în condițiile în care coaliția „proeuropeană” s-a destrămat. Dar, cum în Moldova lucrurile nu sunt ceea ce par, sunt bune șanse să se formeze un nou executiv fără PLDM care să păstreze aparențele proeuropene și să servească interesele lui Plahotniuc. Astfel, Goșu crede că „pe termen scurt, va fi adus Leancă (fost prim-ministru PLDM, între timp lider al propriului Partid Popular European) la guvernare, poate chiar prim ministru. PLDM va fi supus unor presiuni incredibile pentru a fi destructurat, o parte dintre oamenii săi vor fi cumpărații, alții șantajați să treacă la PPE-ul lui Leancă pentru a se reforma o nouă majoritate, tot așa la limită, 51-52 deputați din 101.

Citește și: Republica Moldova: Guvernul Streleț a fost DEMIS. Ce urmează

Cu sprijinul parlamentarilor comuniști și chiar socialiști va trece orice, Plahotniuc poate sa pună și un tomberon în fruntea guvernului și acesta va fi votat.” Potrivit profesorului român, scopul lui Plahotniuc este „să controleze cu braț de fier procuratura, CNA, SIS (serviciile secrete) armata iar acum Ministerul de interne. E vital sa controleze MAI, care are 18.000 oameni, fiind cea mai puternică structură de forță” a Moldovei.

Mâna Rusiei, a Bucureștiului, a ambelor…?

Pare evident că destructurarea coaliției „proeuropene” și a PLDM, precum și o Moldovă neguvernabilă fac jocul Rusiei, care își dorește să păstreze Chișinăul în sfera sa de influență. Cu toate acestea, Bucureștiul pare să aibă un rol cel puțin bizar în această poveste. Potrivit lui Goșu, „Nu e mâna Rusiei, actorii care l-au dat jos pe Streleț și guvernul pro-european sunt șantajați, manipulați, controlați integral de Plahotniuc, apropiat de București, de PSD, de premierul Ponta și de fostul ministru de Externe, Corlățean”. Afirmația lui Goșu capătă greutate dacă luăm în considerare că PD-ul lui Plahotniuc, este „înfrățit” cu PSD, că același Plahotniuc, care are și cetățenie română, are relații bune în guvernul de la București, și că omul cheie în numirea viitorului guvern, Iurie Leancă, în pofida pretinsei sale afilieri „populare” este un apropiat al lui Ponta, pe care a venit să-l sprijine personal în campania la președinție, cea mai mare gafă publică făcută vreodată de un lider moldovean în relația cu România.

Mai important este însă faptul că guvernul continuă demersurile de acordare a unui împrumut de 150 de milioane de euro în condiții preferențiale (1,5%, inaccesibilă Moldovei) în pofida instabilității politice și incertitudinii privind guvernarea. Acordul semnat pe 7 octombrie de ministrul Teodorovici ar fi trebuit suspendat după arestarea lui Filat, când a devenit clar că guvernul Streleț, cu care semnase de altfel Teodorovici, are zilele numărate. Cu toate acestea, în lunea următoare, Ponta a mers în Senat pentru a susține acordarea împrumutului cu argumentul bizar că „România nu pierde și nu câștigă nimic”, deși nu era deloc clar cui va acorda acest împrumut. Mai mult, acum câteva zile, un obscur senator PSD de Dâmbovița, Leonardo Badea, a venit într-o conferință de presă în care a susținut că împrumutul este condiționat de încheierea unui acord cu FMI. Aceasta este o minciună și o dezinformare. Singura condiție pentru acordarea primei tranșe este ca guvernul moldovean să informeze Bucureștiul cu privire la stadiul negocierilor cu FMI. Dacă viitorul guvern de la Chișinău va informa că negocierile cu FMI sunt în continuare blocate, atunci condițiile sunt îndeplinite pentru ca Bucureștiul să acorde o sumă consistentă unui guvern corupt, manevrat din umbră de un oligarh fără scrupule, decis să țină Moldova în zona gri dintre Europa și Rusia.  

 

 

Ultima oră
Pe aceeași temă