25.2 C
București
sâmbătă, 13 iulie 2024
AcasăSportAdevăratele planuri ale USL

Adevăratele planuri ale USL

La Bruxelles, premierul Ponta a lăsat impresia că va respecta decizia Curţii Constituţionale şi că referendumul va fi validat doar dacă se prezintă la urne peste 9 milioane de alegători. În ţară, juriştii USL căutau însă cu înfrigurare portiţe. O astfel de portiţă apare tocmai în motivarea deciziei CCR.

Judecătorii Curţii nu spun nimic, în motivarea deciziei lor, cu privi­re la soarta Ordonanţei de Urgenţă nr. 41/2012, care a preluat din textul găsit neconstituţional şi este în vigoare, dar vorbesc de nevoia ca toate tipurile de referendum să aibă aceeaşi condiţie de validare. Adică, să nu existe o regulă pentru referendumul de demitere a preşedintelui şi alte reguli pen­tru celelalte tipuri de referendum – pe probleme de interes na­ţional, de revizuire a Constituţiei şi, respectiv, local. Se pune, în acest caz, întrebarea: dacă USL ar uniformiza sau chiar elimina total condiţia de validare a unui referendum, indiferent de felul lui, s-ar rezolva problema de constituţionalitate şi ar avea cale liberă spre demiterea lui Băsescu?

De altfel, anticipând parcă portiţa oferită de motivarea CCR, juriştii USL au invocat încă din cursul zilei această variantă, făcând referire la un document din 2006 al Comisiei de la Veneţia, care recomanda ca la referendum, indiferent de tipul lui, să nu se impună un prag minim de prezenţă la vot. „Mă întreb dacă acest document aprobat de un organism european pe care Curtea l-a luat aproape întotdeauna în considerare a fost luat şi acum în considerare de către Curte”, se întreba retoric vicepreşedintele PNL, Mihai Voicu.

Dezinformările de la Bruxelles

După cum arăta înainte de ple­carea la Bruxelles, principalul scop al premierului Victor Ponta ar fi fost să oprească „dezinformarea grosolană şi îngrozitoare cu suspendarea lui Băsescu”. Cum a făcut acest lucru? Cu alte dezinformări şi chiar minciuni.

Începând cu declaraţia potrivit căreia Guvernul Ponta nu poate emite noi ordonanţe de urgenţă, prin care să fie abrogate ordonanţele al căror text a fost găsit neconstituţional, din cauza vacanţei parlamentare. „Nu pot anula ordonanţa, pentru că în vacanţa parlamentară nu am voie să dau ordonanţe de urgenţă. Sper însă ca, poate chiar luni, Parlamentul să se reunească şi să pună legislaţia în acord cu decizia Curţii Constituţionale”, a declarat Ponta la Bruxelles. El este însă contrazis chiar de Constituţia României. Iată ce spune alin. 4, art. 115, referitor la delegarea legislativă: „Guvernul poate adopta ordonanţe de urgenţă numai în situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, având obligaţia de a motiva urgenţa în cuprinsul acestora”.

Cu alte cuvinte, dacă pe 5 iulie, când a emis OUG 41/2012, Guvernul a considerat că avem de-a face cu o situaţie extraordinară, aşa ar putea şi acum să considere. Iar Parlamentul ar trebui să-şi întrerupă vacanţa pentru a dezbate ordonanţa de urgenţă. Obligaţia decurge din alin. 5 al aceluiaşi art. 115: „Ordonanţa de urgenţă intră în vigoare numai după depunerea sa spre dezbatere în procedură de urgenţă la Camera competentă să fie sesizată şi după publicarea ei în Monitorul Oficial al  României. Camerele, dacă nu se află în se­siune, se convoacă în mod obligatoriu în 5 zile de la depunere sau, după caz, de la trimitere”. Aşadar, Guvernul Ponta nu este împiedicat câtuşi de puţin de vacanţa parlamentară să emită o nouă ordonanţă de urgenţă prin care să repare situaţia neconstituţională creată.

Legi blocate de Băsescu?

Apoi, la capitolul dezinformări la Bruxelles poate fi încadrată declaraţia făcută joi de premierul Ponta, după întâlnirea cu liderul Partidului Socialiştilor Europeni (PES), Serghei Stanişev. Mai precis, şeful Executivului a spus: „Am făcut tot ce am putut să pot coabita cu Băsescu, dar din păcate agenda de măsuri a Guvernului nu poate fi implementată cu un preşedinte care a blocat legile adoptate de noua majoritate”. Previzibil, cel puţin pentru cei familiarizaţi cu discursurile liderilor USL, premierul nu a oferit şi detalii concrete despre proiectele de lege pe care le-ar fi blocat Traian Băsescu.

O privire pe pagina oficială a Camerei Deputaţilor ne arată că cea mai „veche” lege la promulgare datează din 5 iunie şi este cea prin care USL a modificat sistemul electoral în sensul introducerii uninominalului pur şi al eliminării pragului electo­ral. Reamintim că modificările au fost declarate neconstituţionale de CCR. În rest, proiecte din 23 iunie încoace.

Planul B al USL

Înainte ca motivarea deciziei CCR să fie dată publicităţii, scenariul cel mai plauzibil al USL, conturat chiar de reprezentanţii Uniunii, era tergiversarea la ma­ximum. Ceva de genul „promi­tem la Bruxelles că vom face totul pentru a repara situaţia, şi chiar demarăm procedura, dar ştim bine că nu este posibil să ne încadrăm până pe 29 iulie”.

Mai precis, premierul Ponta a făcut oficiul de a cere preşe­dinţilor celor două Camere convocarea Parlamentului în sesiune extraordinară, pentru a pune în acord proiectul găsit neconstituţional cu decizia CCR. Dar asta presupune dezbaterea şi aprobarea în comisii şi în plen, la fiecare Cameră în parte.

Evident, o procedură care, dacă se doreşte, poate fi parcursă în câteva zile, iar dacă nu se doreşte, în luni. Sau chiar deloc, caz în care prevederile proiectului se suspendă de la sine. Oricum ar fi, până atunci USL şi-ar atinge scopul: organizarea referendumului după OUG nr. 41/ 2012 şi, respectiv, demiterea lui Traian Băsescu. „Desfăşurarea refe­rendumului are loc, procedura a început, Ministerul de Interne a spus foarte clar după ce cadru normativ se ghidează. Despre şedinţa Parlamentului, este vorba de un alt proiect de lege, o altă procedură care nu are neapărat un termen – sau, mă rog, există 45 de zile”, explica, de pildă, tot Mihai Voicu. 

 

Referendumul pentru demiterea lui Traian Băsescu va fi monitorizat de Comisia Europeană, pentru a elimina suspiciunile.

Cele mai citite
Ultima oră
Pe aceeași temă