» Prezenta la vot a fost ieri mai mica decat oricand. Absenteismul a crescut, de altfel, constant in ultimii 18 ani, ajungand acum aproape de nivelul statelor cu democratie consolidata.
» Premierul Tariceanu a profitat de aceasta situatie pentru a transmite un mesaj de mobilizare preluat de televiziunile de stiri, dar si de unele radiouri.
» Partidele au continuat si in ziua alegerilor incercarile de mituire a electoratului, dar au aparut pentru prima data din 2000 incoace dezinformari pe scara larga si distorsiuni informatice.
Absenta masiva a romanilor la urne ar putea fi explicata, in primul rand, prin lipsa unei mize politice importante, dar si prin faptul ca "alternanta la putere" este de data aceasta iluzorie fiindca, de pilda, PNL va fi arbitrul oricarei combinatii guvernamentale. Scandalurile politice din ultimii patru ani, acuzatiile de coruptie neacoperite de decizii judecatoresti au contribuit de asemenea la apatia electoratului autohton. Decizia Guvernului de a stabili data alegerilor pe 30 noiembrie, cu o zi inainte de Ziua Nationala, care este libera prin lege, a consolidat absenteismul natural, indepartand de urne mai ales electoratul de dreapta. In acelasi timp, decalarea alegerilor parlamentare de cele prezidentiale a dus la scaderea interesului electoral o data cu disparitia spectacolului care avea loc prin disputa celor care vizau Palatul Cotroceni.
Audienta emisiunilor electorale a fost mai mica decat la scrutinele anterioare, sugerand inca de acum cateva saptamani dezinteresul constatat ieri. Premierul Calin Popescu Tariceanu a incercat sa stimuleze electoratul printr-un mesaj mobilizator preluat de televiziunile de stiri cu un fel de exces de zel, fiindca, potrivit legii, candidatii ar trebui sa stea de o parte in ziua alegerilor. Mesajul nu a avut insa prea mult succes de vreme ce multi oameni au continuat sa ignore sectiile de vot.
Mai activi decat premierul au fost insa reprezentantii PSD si PD-L, care s-au reclamat reciproc pentru fraudele puse la cale sau pentru neregulile planuite. Cele doua formatiuni si-au disputat ieri primul loc, dar in vreme ce social-democratii au parat mai sistematic si au incercat sa fraudeze cu metoda, democrat-liberalii s-au dovedit mai putin profesionisti. Metoda "autobuzul", folosita cu succes de PSD in 2004 a fost transformata in operatiunea "microbuzul", fiind preluata in aceeasi masura, si de PNL si de PD-L. In schimb, mita electorala a fost folosita cu succes de principalii competitori. Distorsiuni au aparut insa si din cauza dezinformarilor produse in mai mare masura decat la scrutinul din 2004, dar si a atacurilor informatice sau a sondajelor partiale pe care le-au afisat mai multe publicatii electronice.
In Romania este interzisa prin lege publicarea sondajelor in ultimele 24 de ore inainte de alegeri, dar si in ziua votului, tocmai pentru ca eventualele evaluari sa nu influenteze electoratul. Au fost folosite SMS-uri si emailurile, trimise atat dinspre dreapta, cat si dinspre stanga.
Un ofiter detasat la sediul NATO de la Bruxelles a depus astfel o sesizare la sectia de votare unde este arondat, aratand ca PSD a folosit o baza de date cu toate numerele de serviciu ale ofiterilor romani la NATO pentru a trimite SMS-uri electorale.
Primele efecte ale introducerii votului uninominal, in afara celor generate de organizare, par sa fie in ordine: incurajarea mitei, scaderea interesului electoral din cauza confuziilor, dar si scaderea cheltuielilor oficiale ale partidelor.
» Dezinteres fata de vot
Participarea la vot a fost cea mai mare in 1990, cu ocazia organizarii primelor alegeri libere dupa perioada comunista: 86,19 la suta. La alegerile din 1992, electoratul se arata mai putin interesat de vot, de aceasta data prezentandu-se la urne numai 76,28 la suta din romanii cu drept de vot. Posibilitatea schimbarii regimului Iliescu, in 1996, nu determina totusi o crestere a mobilizarii romanilor. Astfel, la cel de-al treilea scrutin liber de dupa 1990, participarea la vot a fost de 76,01 procente. Insa incepand cu 1996 romanii par a fi tot mai putin interesati de desemnarea unor reprezentanti in Parlament. La alegerile organizate in 2000, s-au prezentat numai 65,31 la suta din romani, in timp ce in 2004 participarea scade la 58,51 procente. Sociologul Mircea Kivu spune ca "declinul participarii la vot este un proces normal pentru ca regimul politic devine tot mai putin important".
In acelasi sens, Adrian Sorescu, specialist in sisteme electorale, este de parere ca participarea la vot nu este una ridicata pentru ca "sunt cetateni care constata ca indiferent ce sau cu cine voteaza, viata lor nu se schimba in timp si atunci decid sa-si vada de treaba". Analistul politic considera ca declinul participarii la vot se datoreaza "lipsei de comunicare a partidelor politice cu electoratul".
