Atat edilii din viitoarea zona metropolitana, cat si simplii cetateni nu stiu prea multe despre ce reprezinta aceasta si ce avantaje vor avea de pe urma constituirii noii forme administrativ-teritoriale. Aceasta este concluzia unei proiect efectuat de Asociatia Alma-Ro referitoare la gradul de pregatire al autoritatilor locale din Bucuresti, Ilfov si Calarasi de a aborda subiectul zonei metropolitane.
„Consideram ca lipsa consultarii factorilor interesati, comunicarea deficitara intre autoritatile locale si lipsa unei viziuni coerente asupra dezvoltarii Bucurestiului si a localitatilor invecinate Capitalei sunt principalele obstacole in constituirea zonei metropolitane Bucuresti”, a declarat Eliza Teodorescu, director executiv al Asociatiei Alma-Ro.
In urma unei cercetari sociologice efectuate in mai multe localitati din viitoarea zona metropolitana, a rezultat ca multi edili, mai ales din zona rurala, sustin ca nu au fost informati despre zona metropolitana. Mai mult, autorii proiectelor privind zona metropolitana nu au efectuat consultari cu primarii din zona respectiva. Riscul lipsei de informare este ca zona metropolitana sa nu functioneze bine dupa ce va fi implementata. Raportul privind zona metropolitana realizat de Asociatia Alma-Ro va fi trimis in cursul acestei saptamani catre edilii din Primaria Capitalei.
Conform concluziilor raportului, lipsa de informare duce in destul de multe cazuri la o imagine negativa asupra proiectelor de tip zona metropolitana. Cetatenii considera, in aceasta situatie, ca Bucurestiul va acapara si chiar va inghiti localitatile limitrofe Capitalei. De asemenea, exista suspiciuni asupra intereselor din spatele acestui proiect. Unii privesc zona metropolitana ca pe o reorganizare administrativa, o extindere teritoriala a Bucurestiului, care le va afecta interesele politice, altii ca pe o oportunitate de a avea acces mai usor la investitii si oportunitati de finantare. In special cei din comunele apropiate de Bucuresti o vad ca pe o posibilitate de a-si rezolva problemele legate de infrastructura, in conditiile in care bugetele locale nu permit acest lucru si nu au acces facil la informatii despre finantari europene.
In general, autoritatile publice locale nu cunosc modul in care s-ar putea organiza concret zona metropolitana Bucuresti, insa sunt de acord ca aceasta ar trebui sa se bazeze pe asocierea voluntara a localitatilor. In ceea ce priveste obstacolele in calea constituirii si functionarii unei zone metropolitane, au fost mentionate suspiciunile cu privire la interesele politice si economice, precum si posibilitatea ca, odata cu schimbarea consilierilor locali si a primarilor, anumite proiecte sa fie abandonate sau ingreunate. Printre avantaje se numara: stoparea dezvoltarii haotice a Bucurestiului, dezvoltarea infrastructurii, in special a celei de transport, precum si a retelei de utilitati, cresterea atractivitatii zonei pentru posibili investitori, o strategie eficienta de gestionare a deseurilor etc.
„Ma indoiesc de rezultatele acestui studiu”, a declarat primarul Adriean Videanu, care a precizat ca nu stie daca studiul respectiv a fost facut impreuna cu cei implicati in proiectul zonei metropolitane. Edilul-sef al Capitalei a afirmat ca exista trei proiecte-pilot pe aceasta tema care sunt cercetate de specialistii municipalitatii. Pana in prezent, au fost informati despre aceste proiecte cetatenii din localitatile Snagov, Comana si Gradistea. Videanu a admis ca este posibil ca in anumite zone cetatenii sa nu fi fost informati despre proiecte. Procesul de formare a zonei metropolitane va dura probabil zeci de ani, dupa cum a apreciat Videanu.
