Peste 10.500 de consumatori problematici de droguri sunt în Capitală, dintre care 55 la sută iau heroină, 43,6 la sută consumă substanţe noi cu proprietăţi psihoactive şi amfetamine, iar 1,3 la sută cocaină, potrivit Raportului naţional privind situaţia drogurilor în România, prezentat joi.
Din documentul prezentat de Agenţia Naţională Antidrog (ANA) rezultă că numărul consumatorilor problematici de droguri, adică acele persoane care consumă droguri pe cale injectabilă, opiacee, cocaină sau amfetamine timp îndelungat sau în mod regulat, este în scădere, fiind cel mai mic număr estimat în perioada 2007 – 2012.
“97 la sută dintre consumatorii de droguri injectabile declarau, în 2007, heroina ca principal drog de consum, în timp ce în 2012 majoritatea au menţionat substanţele comercializate sub denumirea de droguri legale sau etnobotanice, SNPP (49,6 la sută), heroina fiind declarată ca drog principal de 40,5 la sută dintre consumatorii de droguri injectabile. (…) La ultima injectare, 19,3 la sută dintre consumatorii de droguri injectabile au declarat utilizarea de seringi nesterile, iar 20,1 la sută au declarat că altcineva a mai folosit seringa folosită de ei”, se arată în raportul citat.
În document se menţionează că anul trecut au primit asistenţă pentru consum de substanţe psihoactive 3.788 de persoane.
“Faţă de anul anterior, se înregistrează o creştere cu 5,6 la sută a numărului de persoane asistate, datorată creşterii cazurilor incidente (cu 7,5 la sută a celor pentru droguri ilicite şi SNPP şi cu 9,4 la sută a celor pentru alcool şi tutun). În funcţie de tipul de asistenţă, pentru consum de droguri ilicite şi SNPP se înregistrează o scădere a cazurilor care au primit asistenţă în regim ambulatoriu şi creşterea celor care au primit asistenţă în regim de detenţie şi a cazurilor incidente care au primit asistenţă în regim de internare”, se mai arată în raport.
În regim de internare şi ambulatoriu au solicitat asistenţă pentru consum de droguri ilicite şi SNPP 1.884 de persoane, cele mai multe admiteri fiind în rândul celor spitalizate. Comparativ cu anul 2011, în 2012 a fost înregistrată o creştere cu 3,2 la sută a numărului de persoane care au primit asistenţă. Pentru cazurile care au fost admise la tratament anterior anului de raportare există, faţă de 2011, o scădere cu 8,7 la sută.
Din documentul citat rezultă că principalele tipuri de substanţe pentru care s-a solicitat asistenţă sunt heroina, SNPP, hipnoticele şi sedativele, precum şi canabisul, iar o treime dintre beneficiari au declarat policonsum sau consumul unui drog secundar.
“Dacă în 2011, pentru prima dată în ultimii 10 ani, proporţia cazurilor admise la tratament pentru consum de opiacee înregistra cea de-a doua valoare din numărul total de cazuri, SNPP reprezentând drogul principal pentru care consumatorii au solicitat asistenţă, în 2012 se revine la situaţia din 2010 şi SNPP înregistrează cel de-al doilea procent din numărul total de cazuri, iar opiaceele se situează din nou pe primul loc, dar se menţine tendinţa de creştere pentru hipnotice şi sedative şi pentru canabis, şi de scădere pentru stimulante şi halucinogene”, se mai arată în raport.
Cel mai extins este consumul de canabis, dar cel mai problematic, ca număr de cazuri pe judeţe, rămâne consumul de SNPP.
Zona Bucureşti – Ilfov înregistrează cel mai mare consum de opiacee şi SNPP, iar cele mai multe solicitări pentru hipnotice şi sedative continuă să se înregistreze în Iaşi şi Cluj, au precizat autorii raportului.
“Creşte numărul de judeţe unde se înregistrează admiteri la tratament pentru mai multe tipuri de droguri, iar zonele cu cel mai mare risc se conturează în jurul marilor centre universitare sau în zonele de graniţă”, se mai arată în raport.
Autorii raportului susţin că decalajul între debutul de consum şi solicitarea de asistenţă variază între cinci şi zece ani. Ca tendinţă pentru vârsta de debut, în continuare grupele de vârstă cu cele mai mari valori sunt 15-19 ani, respectiv 20-24 de ani. De asemenea, s-a constatat o tendinţă de schimbare a predominanţei debutului de consum între 15-24 de ani, cu o creştere a debutului precoce şi cel la vârste mai mari (25-39 de ani).
