Doua edituri suedeze vor ca in povesti fetitele sa nu mai fie imbracate in roz si nici baietii in bleu.
Nu cu mult timp in urma citeam, la rubrica de stiri uitate din "Dilema veche", despre cazul unui pusti de cativa ani din Suedia. Baietelul a vrut sa-si invite cativa colegi de clasa la ziua de nastere, dar a intarziat cu impartitul invitatiilor si a inceput ora urmatoare. Observand ca unul singur dintre elevi nu fusese invitat la ziua baietelului, proful a strans celelalte invitatii si le-a interzis copiilor sa mearga la ziua colegului lor. Cazul a trecut dincolo de portile scolii, chiar si de granitele Suediei, s-a ajuns in justitie si la dezbateri publice pe tema discriminarii si a interzicerii unor astfel de forme de discriminare in interiorul unei scoli.
Este cunoscut ca Suedia este unul dintre acele state care nu se lupta sau, oricum, prea putin cu lipsa egalitatii de sanse, cu prejudecati fata de minoritati, in care homosexualitatea nu mai este de mult un tabu. Insa de la o stare de normalitate la una exagerata (chiar aberanta) nu este decat un pas micut.
Doua edituri proaspat infiintate, avand ca domeniu de activitate literatura pentru copii, au anuntat ca scopul lor este de a spulbera definitiv valorile traditionale si de a promova o literatura constienta de si care aplica asa cum trebuie valorile liberale. Cum se traduce asta in scris? La Vilda si Olika, cele doua mici edituri suedeze, nu vor putea aparea decat acele povesti in care fetitele nu vor purta rochite roz si baieteii tricouase bleu, in care tatii nu se vor speti pentru a-si intretine familia in timp ce nevestele lor se ocupa cu trebaluitul prin casa. De fapt, au decis editorii, ar fi si mai bine daca, in locul cuplurilor traditionale din literatura, scriitorii ar broda in jurul cuplurilor de homosexuali. "Scopul nostru este ca toate persoanele, fara a tine cont de sex, de sexualitate, de etnie, sa aiba libertatea de a-si crea propria identitate si sa fie respectate pentru calitatile lor personale", explica Karinm Salmson, cofondatorul Editurii Vilda, citat de AFP.
"Multi dintre parinti se vad obligati sa schimbe «el» cu «ea» si invers in timp ce le citesc povesti copiilor lor, pentru ca prea multe detalii sunt traditionale", a adaugat Salmson, specificand ca editura pe care o conduce a optat pentru introducerea unei "etichete afective", care ar garanta respectarea unor valori precum democratia, egalitatea si diversitatea.
Si Marie Tomicic, cofondatoarea celeilalte edituri, Olika, sustine "inlaturarea rolurilor traditionale si oferirea unor modele mult mai ample copiilor".
Cele doua edituri au publicat pana in prezent vreo zece titluri, dar activitatea lor este in centrul unor controverse. "Pentru Vilda si Olika, prioritatea o reprezinta propriile lor valori… dar asta este o abordare atat de gresita cand vrei sa scrii niste povesti bune", este de parere Lotta Olsson, critic literar si colaboratoare a cotidianului suedez Dagens Nyheter. "Nu putem scrie o carte doar gandindu-ne ca trebuie sa respectam egalitatea intre sexe. Putem insa scrie o carte buna care sa respecte egalitatea intre sexe, dar, plecand de la prejudecata din spatele cartii, cred ca acesta este un evident esec pe plan artistic", a continuat Olsson.
Mai mult, unul dintre ilustratorii colaboratori ai editurii Olika a criticat public editura pentru ca i s-ar fi cerut sa schimbe culoarea unui tricou purtat de o fetita si sa se reprezinte un cuplu homosexual, desi nu era un element central in poveste.
