16 C
București
marți, 28 septembrie 2021

Votul uninominal nu va distruge coeziunea Parlamentului

Exista cateva voci care se tem ca noul sistem electoral va face mai dificila functionarea unor majoritati parlamentare, deci va ingreuna formarea unor guverne stabile. Cel mai coerent promotor al acestei idei este Viorel Hrebenciuc, care, in calitate de lider de grup parlamentar, se teme de o scadere a puterii partidelor asupra parlamentarilor. Conform acestei conceptii, s-ar zice ca modalitatea de alegere influenteaza decisiv raportul dintre parlamentar si partid, cu votul pe liste ducand la alegerea unor reprezentanti obedienti fata de lideri si votul uninominal creand un legislativ anarhic, in care grupurile parlamentare nu mai pot functiona coerent. La prima vedere, asa s-ar zice. Doar la prima vedere. De fapt, studiile comparative pe sistemele parlamentare din SUA si Europa nu demonstreaza legatura intre modalitatea de alegere si coerenta grupurilor parlamentare.

 

Cazurile extreme in aceasta ipoteza sunt Parlamentul European si Congresul SUA. Parlamentul European este ales pe liste, la nivel national sau regional (in functie de marimea fiecarei tari). Ca sa ajunga candidat pe liste sau sa ramana acolo, fiecare parlamentar european depinde de bunavointa sefilor de partide. La randul lor, congresmenii americani sunt alesi uninominal si trec chiar prin alegeri preliminare (mai multi candidati se lupta in cadrul partidului pentru desemnare). Daca modul de alegere ar face diferenta, atunci ar trebui sa vedem ca Parlamentul European este un legislativ foarte coerent, cu parlamentari foarte disciplinati, iar Congresul SUA ar trebui sa actioneze anarhic. De fapt, cifrele nu arata acest lucru. In medie, atat legislatorii americani, cat si cei europeni voteaza in peste 80% din cazuri conform liniei partidului.

 

Diferenta intre cele doua parlamente este foarte mica daca ne gandim la modalitatea atat de diferita in care sunt alese. De asemenea, cateva studii pe parlamentele din Polonia, Finlanda, Elvetia, Germania, Austria sau Norvegia au aratat variatii mici, indiferent de sistemul de vot.
Din pacate, nu avem asemenea cifre pentru Parlamentul Romaniei. Extinzand insa concluzia de mai sus, putem spune ca efectul votului uninominal asupra grupurilor parlamentare nu va fi atat de dramatic precum se teme Viorel Hrebenciuc. Altele sunt problemele Parlamentului nostru.
Aceleasi studii pomenite mai sus incearca sa explice de ce se mentin coerente grupurile parlamentare. Doua explicatii predomina: ideologia si puterea grupului in activitatea parlamentara. Factorul ideologic spune ca grupurile se mentin coerente pentru ca sunt compuse din oameni cu idei similare, care respecta disciplina de partid pentru a creste astfel sansele ca ideile lor sa devina politice, sa fie transpuse in legi.

 

A doua explicatie ia in seama faptul ca parlamentele moderne functioneaza exclusiv in logica de grup. Cu alte cuvinte, functiile din parlament depind de grup, traseul legilor depinde de grup, resursele parlamentare depind de grup. Practic, independentii nu mai exista in viata parlamentara moderna. Ca sa faci ceva acolo, trebuie sa apartii unui grup, preferabil unuia mare. O carte recenta despre Parlamentul European ("Democratic Politics in the European Parliament", Hix, Noury si Roland, 2007) arata ca, in mod paradoxal, grupurile mai mari mentin mai usor disciplina interna, desi, ideologic vorbind, socialistii si popularii nu sunt la fel de omogeni ca verzii sau nationalistii. Explicatia este aceeasi: avand mai multa putere, grupurile mari au ce recompense sau sanctiuni sa ofere si sa aplice membrilor.

Asadar, grupurile parlamentare din viitorul legislativ depind de coerenta ideologica si de capacitatea de a controla viata interna a Parlamentului. si aici apare adevarata problema, pe care Viorel Hrebenciuc trebuie ca o stie bine, ca un bun cunoscator al vietii noastre parlamentare. Partidele romanesti sunt constructii politice fara coerenta ideologica. Ideile par a fi ultimul factor care ii tine pe parlamentari impreuna. De aici, masivul transfer de migranti de la un partid la altul. Fara ideologie, doar puterea inter-parlamentara tine grupurile la un loc. Astfel, partidele se comporta in Parlament precum cluburile de fotbal: transfera jucatori de colo-colo, in functie de diversele avantaje pe care le pot oferi. De altfel, studiul recent al IPP arata ca avem parlamentari indisciplinati si absenteisti, si asta in conditiile votului vechi, pe liste.

Votul uninominal nu joaca un rol serios in aceasta poveste, cu atat mai mult cu cat, in lipsa unor alegeri preliminare (ca in SUA), partidele controleaza cu totul modul de desemnare a candidatilor. Legea electorala facuta astfel incat sa-i inlature pe independenti nu face decat sa confirme controlul partidelor asupra procesului electoral. Daca vor exista tendinte centrifuge in viitorul Parlament, acestea se vor datora tot problemelor vechi ale partidelor, in nici un caz votului uninominal.

Ultima oră
Pe aceeași temă