Era de prevazut ca Senatul Frantei va ratifica intrarea Romaniei si a Bulgariei in Uniunea Europeana, dar votul unanim de marti seara este chiar un gest exceptional. Pana si comunistii, chiar daca nu au participat la vot, spun ca primesc cu bratele deschise aceste doua popoare, desi cred ca integrarea in actuala Europa „imperfecta” le va aduce mai degraba deziluzii. Deputatii isi dadusera votul la sfarsitul lunii iunie. Dar cu toate insistentele Bucurestiului, prin lobby-ul altfel destul de reusit al Ancai Boagiu, nu a putut fi smulsa promisiunea unei ratificari inainte sa fie cunoscut raportul Comisiei de la Bruxelles. Franta s-a mentinut pe o pozitie usor rezervata, fara promisiuni prea entuziaste si neconditionate, pentru a marca astfel ca racirea relatiilor cu actuala conducere de la Bucuresti se resoarbe treptat, e drept, insa nu deodata. Poate si astfel se explica faptul ca Jacques Chirac a venit la Bucuresti, la Sommet-ul Francofoniei, si a spus cuvinte admirabile despre aceastaÊ”veche civilizatie” din Arcul Carpatilor, dar nu a acceptat o vizita de stat (pe care a facut-o insa, la o zi dupa aceea, la Tbilisi). Pana la un moment dat Bucurestiul avea motive reale sa se ingrijoreze, vazand ca nici Franta, nici Belgia, nici Germania si nici Olanda nu ratificasera adeziunea. Au existat si inca exista curente puternice ce nu accepta graba cu care au fost impinse din spate Romania si Bulgaria, cand se stie ca nu au implinit multe conditii sau ca integrarea lor va costa mai mult decat se poate spune pe fata. Eurosceptici activi vor urmari cu atentie evolutia situatiei interne din Romania; orice ezitare sau pas gresit vor fi taxate cu severitate, cum se intampla deja cu Polonia si cu Ungaria. Dosarul romanesc nu a fost suta la suta convingator, dar asta este: senatorii Frantei au adoptat un proiect de lege cu un articol unic, iar Brigitte Girardin, ministru delegat al cooperarii si al francofoniei, a afirmat ca se incheie astfel un proces inceput la caderea zidului berlinez. Probabil ca multa vreme de acum incolo UE va pastra formula de 27 de membri, in care tarile francofone vor fi majoritare. Romanii vin cu ceva mai mult de 20 de milioane in familia celor 480 de milioane de europeni, si nu e putin lucru. Deocamdata sunt laudati (presedintele delegatiei Parlamentului francez la Uniunea Europeana a vorbit despre „efortul exceptional de adaptare” si despre saltul „enorm si considerabil” pe care l-au facut in ultimii ani). Dar pe viitor laudele de la tribuna vor fi mult mai zgarcite tocmai fiindca nu va mai exista nici o tutela.
