Casa, construită în secolul al XIX-lea, deasupra Portului Tomis, este una dintre clădirile cele mai frumoase din Peninsula Ovidiu.
Construcţia a fost realizată după planurile arhitectului Gr. Cerchez, comandată ca reşedinţă de vară de către numismatul Mihail Şuţu. Ea a fost aşezată chiar la marginea mării, deasupra Portului turistic Tomis, pe un pinten de stâncă. Se pare că tatăl lui Mihail Şuţu, boierul Costache Şuţu, avusese un conac pe acelaşi loc înainte de venirea administraţiei româneşti în Dobrogea, la 1878. Mihail Şuţu preia această casă despre care se spune că ar fi avut un debarcader pentru că era chiar la malul mării. „Mihail Şuţu a încercat să adapteze şi locului această casă, dar şi arhitecturii tradiţionale, din care a preluat ca elemente constructive simbolice cupola şi balconul închis. A rezultat o clădire fermecătoare, care avea un parapet de piatră foarte abrupt către mare şi care sigur că s-a păstrat în datele sale fundamentale, dar ea a constituit multă vreme un reper arhitectonic al Constanţei pentru că a aparţinut unuia dintre marii şi distinşii noştri intelectuali, de o aleasă cultură şi erudiţie”, precizează criticul de artă dr. Doina Păuleanu.
Realizată în stil maur
Palatul Şuţu este o adevărată perlă de arhitectură. Faţada sa este asemănătoare celei arabe. La exterior impresionează o terasă-galerie care are acoperişul susţinut de colonade cu arcaturi (n.r. – şir de mici arcade decorative zugrăvite pe un zid). Istoria vremii arată că Mihail Şuţu avea un câine de talie mare, cu care se plimba pe terasă. Sălile din interior sunt decorate în stilul palatelor arabe din Damasc şi Alger, având elemente specifice ale palatelor turceşti din Constantinopol. Plafoanele sunt policrome, iar interioarele din lemn scârţâiau când se urca sau cobora. Curtea vilei este foarte frumoasă, însă deosebită este scara în spirală, construită aproape de structura zidului, care permitea rapid coborârea direct pe plajă.
Locul de întâlnire al elitelor
Dr. Doina Păuleanu mai spune că în această casă au fost în vizită, de-a lungul timpului, oameni din protipendada ţării. „Se cunoaşte că aici a stat pictorul Th. Pallady, el însuşi Cantacuzin după mamă, fiind rudă cu Maria Cantacuzino. Aici s-a perindat o mulţime de lume aleasă care venea mai ales la sfârşitul secolului trecut, dar şi până la primul război mondial la Constanţa, pe atunci staţiune balneoclimaterică”. Boierul Mihail Şuţu era un om cu o cultură vastă, fiind cunoscut drept unul dintre cei mai mare numismaţi români. Mare parte din colecţia lui de monede tomitane a fost donată Academiei Române. Deşi s-a format profesional în domeniul finanţelor, el era deschis către zona de arheologie. Mai mult decât atât, acesta făcea campanii de depistare şi colectare a monedelor de la Tomis.
Clădire multifuncţională
După ce nu a mai fost locuită, Vila Şuţu a avut diverse funcţiuni socio-culturale. A fost, de exemplu, sediul Consulatului Ceh, dar şi al Curţii de Apel din Constanţa. În prezent, casa este închisă, dar nu este degradată. Nu se cunoaşte actualul proprietar. Se pare că vila ar fi fost câştigată în urma unui proces de revendicare. „Sperăm că Vila Şuţu va putea intra în folosinţa cuiva care să o iubească şi să o apreciezeø, conchide dr. Păuleanu.
