Noul oficial maghiar va avea rolul de a coordona mișcările autonomiste ale maghiarilor de pretutindeni. În România, reacţiile nu au întârziat să apară.
Controversatul premier al Ungariei, Viktor Orban, a numit-o pe Katalin Szili, fost președinte al Parlamentului din Budapesta, în funcția de împuternicit special al Guvernului ungar pentru autonomie. Anunțul a fost făcut la Cluj de europarlamentarul -FIDESZ László Tökés, care a declarat că rolul lui Katalin Szili va fi acela de a formula armătura teoretică a conceptului de autonomie, de a încuraja și de a coordona mișcările autonomiste ale maghiarilor din afara granițelor Ungariei, precum și a de asigura reprezentarea internațională a acestor mișcări.
Efecte în Transilvania
Katalin Szili și-a început misiunea prin negocieri cu unii dintre liderii maghiarilor ardeleni. Iar primul succes este reprezentat de strângerea relațiilor dintre două formațiuni radicale, Consiliul Național al Maghiarilor din Transilvania (CNMT) și Consiliul Național Secuiesc (CNS). Astfel, președintele Consiliului Național al Maghiarilor din Transilvania, László Tökés, și președintele Consiliului Național Secuiesc, -Istvan Balazs, au anunțat că vor avea o -cooperare strategică. Cele două -ONG-uri care îi reunesc pe radicalii maghiari din Transilvania au decis să coopereze pentru obținerea autonomiei teritoriale a Ținutului Secuiesc și a autonomiei culturale ”de toate nivelurile” pentru maghiarii din Transilvania.
”Revendicările privind autonomia sunt mai puternice dacă sunt prezentate complementar, împreună”, a spus László Tökés. El a mai adăugat că, în cadrul acestei cooperări, în data de 3 iunie, în Târgu-Mureș va avea loc ședința comună a Consiliului Reprezentanților CNMT și a Consiliului Reprezentanților CNS. Momentul ales nu este întâmplător. În data de 4 iunie este aniversată semnarea Tratatului de la Trianon, care a recunoscut caracterul românesc al Transilvaniei, precum și Marea Unire de la 1918.
László Tökes a mai declarat că este dezamăgit de atitudinea președin-telui României, Klaus Iohannis, față de revendicările autonomiste, în condițiile în care el are origini săsești, iar sașii s-au bucurat de autonomie în timpul Regatului Ungar. Tökés a precizat că a solicitat o întâlnire cu şeful statului, dar a fost refuzat politicos. Totuși, a adăugat europarlamentarul ungur, unul dintre consilierii Cotroceniului se va întâlni cu reprezentanții CNMT.
La rândul său, președintele CNS, -Istvan Balazs, a declarat că această cooperare strategică între cele două organizații neguvernamentale este una firească, pentru că ambele consilii au rădăcini comune, au apărut deodată, în anul 2003, și împărtăşesc valori comune.
Reacții în societatea românească
Numirea unui împuternicit pentru autonomie al premierului maghiar a stârnit reacții în rândul politicienilor români, precum și în societatea civilă. Deputatul PNL Adrian Oros consideră că ”această decizie este nepotrivită și îngrijorătoare”. Parlamentarul liberal de Cluj consideră ”inacceptabil ca un oficial dintr-un stat european să aibă rolul de a coordona mișcări secesioniste într-un alt stat. Cum ar fi dacă premierul Ponta sau orice alt oficial român ar crea un post oficial cu misiunea de a încuraja secesionismul românilor din Ucraina sau din Serbia?”.
La rândul său, profesorul de istorie Victor Pop susţine că ideile de autonomie pe care le promovează extre-miștii maghiari nu sunt compatibile cu integrarea europeană. ”În urmă cu doar câteva zile, la Strasbourg, forurile europene au respins pretențiile maghiarilor de a construi o autonomie inadecvată timpurilor în care trăim. Uniunea Europeană presupune integrare, nu secesiune. Desigur că drepturile culturale ale maghiarilor trebuie respectate, ei trebuie să poată studia în limba maternă de la grădiniță până la nivel post-doctoral.
Ei trebuie să aibă dreptul de care uzează și în prezent de a-și utiliza limba în administrația locală și în justiție. Însă aceste drepturi înseamnă cu totul altceva decât revenirea la organizarea medievală. Un paradox este acela că autonomia secuilor a fost desființată chiar de Budapesta, în 1876, când a fost promovată o reformă administrativă care a dus la formarea a 64 de comitate pe teritoriul de atunci al regatului ungar din cadrul Imperiului Austro-Ungar.”
