Nicaragua, una din tarile cele mai sarace din America Latina, a anuntat proiectul construirii unui canal ce ar permite celor mai mari petroliere si port-containere trecerea din Oceanul Atlantic in Pacific si invers. Botezat Marele Canal Interoceanic din Nicaragua, acest proiect faraonic ar costa in jur de 20 miliarde de dolari (16 miliarde de euro) si ar putea fi realizat in zece ani.
Canalul ar putea redesena harta comertului mondial deschizand coasta estica a Americii de Nord si a Braziliei si Europa unui trafic maritim de mare amploare venind din tarile Pacificului, cum ar fi China sau Coreea de Sud.
Aceasta noua ruta ar scurta cu 800 km traiectul New York-California si ar reduce considerabil durata si costul trecerii din China spre Europa. Anuntul presedintelui Enrique Bolanos, inainte de alegeri, a suscitat neliniste in Panama, tara care proiecteaza largirea propriului canal si se teme ca o cale navigabila concurenta in Nicaragua ar afecta serios principala sa sursa de venituri. Daca va vedea lumina zilei, Canalul Nicaragua va permite petrolierelor si port-containerelor de 250.000 tdw sa treaca prin istmul ce separa Pacificul de Atlantic, in timp ce Canalul Panama nu poate permite decat tranzitarea navelor de 79.000 tdw. Si, chiar in cazul concretizarii proiectului panamez de largire a canalului, acesta nu va putea primi nave de peste 120.000 tdw.
Proiectul nicaraguan se afla in studiu de un deceniu, dar a fost blocat de negocierile financiare. Nicaragua, al carui PIB nu reprezinta decat 5% din costul lucrarii, ar trebui sa se asocieze cu mari grupuri internationale, intre care banci japoneze si chineze – care au cel mai mult de castigat din facilitarea exporturilor spre statele occidentale. Tehnic vorbind, aceasta noua cale navigabila ar fi una dintre cele mai ambitioase din lume din ultimele doua decenii. Navele ar trece printr-o serie de ecluze-gigant pentru a ajunge in lacul Nicaragua, la 32 metri altitudine. Pasajul ar avea peste 270 km lungime, urmand in mare parte cursul fluviului San Juan, ceea ce necesita mari lucrari de terasament si va trebui sa se tina seama de muntele Momotombo, un vulcan in activitate.
Canalul Nicaragua face sa viseze numeroase tari si investitori de peste 400 de ani si a fost readus la suprafata acum zece ani, cand un consortiu alcatuit din opt grupuri, intre care britanicul Wimpey, porturi europene, nord-americane si nipone au realizat un studiu de fezabilitate. Recent, unii au emis ipoteza construirii unui canal „sec” prin Nicaragua, o cale ferata de mare viteza sau o autostrada. Acest sistem ar fi mai putin problematic in plan ecologic si desigur mai putin scump, dar ar necesita un sistem de incarcare-descarcare indelungat si oneros. Porturile cu ape profunde cerute de canal ar distruge extraordinarele recifuri de coral, ar ruina zonele de pescuit, ar perturba migratia si reproducerea testoaselor de mare, iar scurgerile de petrol si de deseuri ar provoca o poluare generalizata.
