15.2 C
București
sâmbătă, 23 octombrie 2021

Vechile case ale Clujului

Regele Matia Corvin ar fi fost obligat, pe când se plimba incognito, să clădească stive de lemne în curtea Casei Aurarului.

O serie de legende interesante sunt legate de vechile case ale Clujului. Casa Aurarului şi Casa Călăului sunt cele mai cunocute dintre ele.

Casa Aurarului se află la intersecţia dintre Uliţa Regală şi Uliţa Minoriţilor – astăzi străzile I. C. Brătianu şi Hermann Oberth – vis-à-vis de Palatul Tholdalagy-Korda. Această casă a fost construită între anii 1724 – 1725, după cum o arată şi ancadramentele frumos lucrate ale ferestrelor de la parter.

Noua clădire se ridică pe fundaţia unei mai vechi case, care purta acelaşi nume. De această casă veche se leagă legenda Regelui Matei Corvin şi a Clujului. Tipărită în 1575 de către Heltai Gaspar, legenda vorbeşte despre vizita incognito a regelui Matei în oraşul său natal. Se spune că acesta ar fi fost târât în curtea unei case de pe Uliţa Regelui şi ar fi fost obligat să care lemne de foc, întreaga zi, până pe înserat.

„Deşi tradiţia locală leagă legenda amintită de Casa Aurarului, ea nu poate fi adevărată, întrucât clădirea a fost construită doar în secolul XVIII. Este posibil însă ca legenda să se fi petrecut în casa care exista pe acel loc înainte”, întăresc istoricii ipoteza legată de transformările prin care a trecut Casa Aurarului.

Casa Călăului

Casa Călăului era o clădire situată pe Uliţa Turzii Dinafară – actuala stradă Avram Iancu. Există mai multe legende legate de clădirea respectivă. Potrivit unora, casa ar fi fost locuinţa călăilor Clujului. Altele afirmă că aici ar fi locuit un călău venit de pe alte meleaguri care s-ar fi retras în urbea clujeană.

Cuprins de remuşcări faţă de cei pe care i ar fi decapitat, fostul călău s ar fi ocupat până la sfârşitul vieţii de acţiuni caritabile.

Nu se ştie dacă aceste povestiri au fost sau nu reale. Cert este faptul că edificiul se afla lipit de vechiul zid al cetăţii, dar în exteriorul acestuia. Unii istorici sunt de părere că imobilul în care ar fi locuit călăul oraşului medieval Cluj, nu s-ar fi putut afla în afara zidurilor cetăţii. Aşadar, cea de a doua legendă conform căreia un călău de pe alte meleaguri s-ar fi retras aici este mai plauzibilă. Este posibil ca şi asocierea dintre clădire şi călău să fi fost făcută şi datorită faptului ca în zona aceea locuiau multe persoane de etnie romă, care se ocupau, în genere, cu o astfel de activitate.

Pentru o lungă perioadă de timp, clădirea nu a mai beneficiat de atenţie din partea autorităţilor, după 1989 ea ajungând să fie locuită de romi. În 2002 clădirea a fost distrusă în totalitate, în urma unui incendiu. 

Călăii lui Baba Novac

Existenţa ţiganilor care erau specializaţi în „meseria” de călău este atestată, de exemplu, de documentele cetăţii Clujului referitoare la execuţia lui Baba Novac, căpitanul sârb al lui Mihai Viteazu. Acesta, împreună cu un preot ortodox, au fost fripţi de vii de către călăi ţigani, la ordinul aristocraţilor locali, în Piaţa Mare, azi Piaţa Unirii din Cluj, ca represalii pentru loialitatea arătată domnitorului român.

Ultima oră
Pe aceeași temă