Ultima piesa a lui Arthur Miller este o comedie neagra care isi gaseste la Teatrul "Nottara" realizarea scenica intr-un spectacol agreabil, slujit de o distributie admirabila.
Pentru cunoscatorii lui Arthur Miller (1915-2005) piesa este surprinzatoare, nu mai are filonul dramatic al scrierilor sale, pare o parodie dramatica, cu intentii de parabola referitoare la contemporaneitate. "Blues" sau "Resurrection Blues", cum este titlul original al acestei comedii negre, se petrece intr-un stat oarecare latino-american aflat sub dictatura generalului Felix care ambitioneaza ca pedepsirea unui rebel revolutionar sa fie facuta prin crucificare. Aparenta de tragedie e spulberata prin interventia mass media cea aflata in cautare de rating care vrea sa transmita in direct executia. Un producator avid de castigul faimei si o regizoare idealista sunt preocupati de executie. Generalul are o nepoata, o exaltata revolutionara, fiica unui filosof de sorginte marxista, amic al lui Felix, ce este si un prosper om de afaceri. Rebelul revolutionar despre care se face continuu vorbire, nu apare, ramane doar ca un personaj misterios, dar are un prieten, pe Stanley ce intervine in conflict. Toata aceasta stranie poveste despre revolutionari, dictatura, dar mai ales presa, este structurata ca o parodie pe un fundal tragic. Personajele sunt abil construite, replica este sarcastica, oferta materialului dramatic fiind generoasa pentru actori.
Regizorul Petre Bokor isi axeaza viziunea regizorala mai ales pe specularea laturii comice a piesei, pe accente satirice si alege inspirat o distributie care cu masura da viata personajelor lui Arthur Miller. Spectacolul se joaca la sala mica, "George Constantin", iar regizorul speculeaza spatiul de joc, apropierea de public. Decorul este minimalist, locul actiunii e indicat doar printr-o proiectie luminoasa, costumele definesc personajele, aceasta scenografie purtand girul unui nume cunoscut, Viorica Petrovici.
Jocul actorilor este ireprosabil, fiecare lucrandu-si credibil partitura ce ii revine. Spectacolul debuteaza printr-un lung monolog ce ne pune in tema asupra conflictului, pacalindu-ne ca vom asista la o drama. Monologul este sustinut admirabil de Raluca Gheorghiu, interpreta lui Jeanine Schultz, tanara revolutionara entuziasta, iubita celui ce va fi condamnat la moarte, fiica filosofului afacerist si nepoata dictatorului. Raluca Gheorghiu se adreseaza direct spectatorilor, privindu-i in ochi, impresionand prin drama personajului ce si-a ratat sinuciderea si se afla intr-un scaun cu rotile. La final, actrita va ironiza cu finete exaltarile personajului. Dialogul dintre Felix si filosoful Henri Schultz – ce poarta o caciula ruseasca avand steaua rosie -, este scena urmatoare care musteste de un umor amar si scoate spectatorii din registrul tragic, ducandu-l spre cel comic. Ion Haiduc il defineste nuantat pe generalul Felix, un ingamfat al puterii, dar si un frustrat de neimplinirea sa ca barbat in viata particulara. Actorul arata ridicolul pretentiilor lui Felix, dar si pericolul pentru societate ce il reprezinta un astfel de individ detinator al autoritatii statale. Alexandru Repan caracterizeaza abil pe smecherul filosof perfid si las, o persoana interesata de beneficiul afacerilor sale. Excelenta este Cerasela Iosifescu in zapacita regizoare ce se intalneste cu o situatie care ii provoaca interesul de a deveni salvatoarea unui condamnat, daca il cucereste pe general prin farmecele sale. Actrita, ce a interpretat memorabil Medeea la Nationalul craiovean, trece dezinvolt la registrul comic pe care il stapaneste, creionandu-si subtil personajul. Cerasela Iosifescu este o actrita deosebita, ce detine o larga paleta de expresie, impusa cu firesc si grija de a sublinia substanta fiecarui cuvant rostit. Un alt interpret ce surprinde este Adrian Vancica, dupa rolul lui Platonov este de nerecunoscut in Stanley, amicul rebelului revolutionar. Profund isi gandeste actorul personajul, aparenta sa de naivitate, dezinteresul fata de nebunia celor din jur care-si doresc o "executie in direct". Stanley cand e in puscarie, cand e liber, iar actorul arata cum personajul accepta totul ca pe intamplari obisnuite, lasand sa se inteleaga ca va fi invingator prin sinceritatea expunerii punctelor sale de vedere. Din nou, Adrian Vancica demonstreaza ca este o valoare a tinerei generatii de actori. Producatorului Skip, reprezentant al mass media cea pofticioasa de senzational, Alexandru Jipa ii evidentiaza cinismul, lipsa de caracter, printr-un umor bine dozat satirizand tipologia unor astfel de personaje.
"Executie in direct" este spectacolul actorilor ce infaptuiesc o satira despre o lume dezagreabila in care mass media intoxica zilnic realitatea cu senzationalul stirilor, sprijina nerusinat o societate macinata de coruptie si intentioneaza manipularea conducatorilor.
ileana.lucaciu@romanialibera.ro
