La cea de-a 29-a Conferință a Organizației Națiunilor Unite privind schimbările climatice, a fost adoptat un acord semnificativ. Acesta impune țărilor dezvoltate să aloce cel puțin 300 de miliarde de dolari anual, în perioada 2024-2035, pentru a sprijini tranziția energetică și adaptarea la schimbările climatice în țările în dezvoltare.
Potrivit acordului de la Baku, această sumă va înlocui obiectivul anterior de 100 de miliarde de dolari pe an. Cu toate acestea, organizațiile nonguvernamentale au criticat această sumă, considerând-o insuficientă în contextul inflației.
Finanțarea va proveni din fonduri publice ale țărilor dezvoltate, completate de investiții private și surse alternative, precum posibile taxe globale, încă în discuție. Scopul final este de a ajunge la 1.300 de miliarde de dolari anual până în 2035, pentru a răspunde nevoilor financiare ale țărilor în dezvoltare.
De asemenea, acordul permite ca donațiile prin intermediul băncilor multilaterale de dezvoltare să contribuie la atingerea acestui obiectiv.
Unele negocieri reușite, altele nu
Un alt punct important al negocierilor a fost refuzul Chinei de a se alătura țărilor dezvoltate responsabile pentru finanțarea combaterii schimbărilor climatice, iar contribuțiile financiare ale țărilor nedezvoltate vor rămâne „voluntare”.
În ceea ce privește cele mai vulnerabile țări, acordul prevede triplicarea finanțării până în 2030, cu fonduri canalizate prin mecanisme multilaterale. Totodată, se așteaptă ca, până în 2025, să fie elaborată o foaie de parcurs care să vizeze creșterea resurselor financiare destinate schimbărilor climatice.
În urma negocierilor, Uniunea Europeană a căutat să impună monitorizarea anuală a progresului în renunțarea la combustibilii fosili, dar fără succes, iar acordul final nu a reușit să includă angajamente mai ferme pe acest subiect, reflectând un compromis cu țările producătoare de petrol și gaze.
