Punerea în valoare a vestigiilor romane de la Galaţi, o operaţiune care nu ar trebui să fie prea complicată, a devenit un proiect care pare greu de urnit, pe de o parte din cauza birocraţiei excesive, pe de altă parte din cauză că şefii unora dintre instituţiile locale de cultură sunt tentaţi să complice proiectul prin anexarea la situl arheologic principal, cel al „Castrului roman”, a unor spaţii pentru spectacole, expoziţii etc.
La iniţiativa prefectului Dorin Otrocol, a avut loc şi cea de a patra întâlnire a şefilor instituţiilor de cultură gălăţene şi a experţilor în accesarea finanţărilor europene, pentru stabilirea paşilor care ar fi de urmat pentru implementarea unui proiect prin care să fie restaurat „Castrul roman” şi să fie pusă în valoare zona acestuia, în scop turistic şi educaţional. Cele trei discuţii anterioare nu s-au soldat cu rezultate concrete şi nici întâlnirea de luni nu a adus prea multe noutăţi, aşa că prefectul Galaţiului nu a exclus posibilitatea organizării unor întâlniri săptămânale, până când proiectul va începe să se contureze. „Constat cu regret că ceea ce am început ca discuţie în martie, continuată în aprilie şi la sfârşitul lui iunie, a rămas la stadiul de discuţii. Nici măcar dezbateri. Am avut rugămintea la mulţi dintre dumneavoastră să vă documentaţi ce trebuie făcut”, a spus prefectul Galaţiului la începutul dezbaterii. Principalul obstacol este faptul că decidenţii din cultura gălăţeană nu s-au pus de acord în legătură cu ce ar trebui făcut în zona „Castrului roman”. Primul pas ar fi restaurarea „Castrului” şi restructurarea urbană a zonei, care după 1990 a fost distrusă urbanistic prin construirea unor hale, astăzi în ruină. Apoi, ar trebui să fie continuată cercetarea arheologică, suspendată din 1997. Astfel, ar fi rezolvată cel puţin partea care ţine de descoperirea şi punerea în valoare a tuturor vestigiilor din zonă.
„Şouri“ folclorice la „Castrul roman“
Lucrurile se complică la discuţiile dintre şefii instituţiilor de cultură. În 2009, a fost semnat un memorandum prin care şefii tuturor instituţiilor de cultură din Galaţi se obligau la întreprinde acţiuni pentru punerea în valoare a zonei „Castrului”. Atunci apăruse şi ideea că acolo ar putea fi organizate şi spectacole de teatru sau folclorice. Acum, directorul Centrului Cultural „Dunărea de Jos” a reluat ideea: „Ştim ce avem de făcut, pentru că am semnat memorandumul în octombrie 2009”. Ideea cu organizarea showurilor folclorice pe o scenă înfiinţată pe promontoriul pe care se află „Castrul roman” nu are prea multe în comun cu salvarea vestigiilor romane, dar este utilă la bătut apa în piuă.
Un nod gordian: situaţia terenului din jurul „Castrului“
Una dintre problemele complicate este rezolvarea problemei unei suprafeţe de teren de 7 ha, în zona de acces spre „Castrul roman”, de la DN 25 Galaţi-Tecuci. Înainte de 1990, aici funcţiona campingul „Popasul de la Tirighina”. După ’90, a intrat în portofoliul Dunărea SA Galaţi, societate hotelieră care a fost privatizată, acum făcând parte din grupul de firme Galtour, controlat de omul de afaceri Sandu Traian. În anii ’90, campingul a fost desfiinţat şi pe cele 7 ha au apărut tot felul de hale din beton, acum părăsite, în ruină. Punerea în valoare a zonei „Castrului roman” nu se poate face fără acel teren, pe care primăria ar trebui să îl obţină de la Sandu Traian, prin cumpărare, expropiere, sau schimb de terenuri. Vizibil iritat că se tot vorbeşte de expropiere, omul de afaceri a anunţat că nu are de gând să cedeze terenul şi varianta sa este aceea de a deveni partener în proiect: „Eu afirm, a «n»-a oară, maxima disponibilitate pe care o am pentru a reuşi să realizăm un proiect, dacă este posibil din punct de vedere legal, un proiect comun. Nu voi opune nici un fel de rezistenţă, decât în măsura în care, calea juridică ce va fi aleasă de o instituţie sau alta, spre exemplu de primărie, pentru că tot aud aici «să îi luăm terenul lui Sandu Traian». Dacă este varianta asta cu expropierea, eu v-aş dori să o analizaţi cu mai multă atenţie, pentru că am putea să ne plimbăm prin tribunale vreo zece ani de acum încolo. Iar eu am explicat, de data trecută, că sunt extrem de deschis să evităm o astfel de soluţie”, a spus Sandu Traian.
Ceva s-a rezolvat totuşi. Reprezentanţii Muzeului de Istorie şi Direcţiei pentru Cultură şi cei ai primăriei au avut o discuţie informală, iar cei de la Direcţia Programe şi Proiecte Europene din primărie au şi făcut un draft de fişă de proiect. La întâlnirea de luni a fost clarificat un lucru: faptul că principalul aplicant ar trebui să fie Primăria Galaţi, care este proprietara terenului, iar parteneri în proiect sunt Muzeul de Istorie, care deţine expertiza şi Direcţia pentru Cultură, specializată în protejarea monumentelor istorice. A rămas ca în continuare cele trei instituţii să stabilească ce va presupune punerea în valoare a vestigiilor şi pe ce suprafaţă de teren va fi realizat proiectul, pentru a se putea face şi paşii următori.
Primăria refuză să revendice Necropola Romană
Principalii vinovaţi de distrugerea vestigiilor romane sunt cei care au condus Primăria Galaţi după 1990. Un alt caz care ilustrează degringolada este cel al Necropolei Romane, care se întinde pe o suprafaţă de 10 ha, la marginea oraşului, unde au fost au fost găsite 93 de morminte de incineraţie şi înhumaţie ce dovedesc trecerea la creştinism a populaţiei daco-romane ce locuia pe teritoriul Galaţiului în sec 3. A fost descoperită în 1973 de arheologul Mihalache Brudiu şi a devenit rezervaţie arheologică din 1985. După o nouă expertiză efectuată de arheologii de la Muzeul Naţional de Istorie, prin adresa 965/14.02.2005, Ministerul Culturii a obligat proprietarul terenului, Primăria Galaţi, să îngrădească zona şi să o pună în valoare. După 2 ani, cele 10 ha au făcut obiectul unei retrocedări în baza unor expertize discutabile, într-un proces pe care Primăria Galaţi l-a pierdut cu complicitatea juriştilor primăriei, care nu s-au prezentat la niciunul din cele opt termene şi nici la expertiză. Ulterior, cele 10 ha au intrat pe piaţa afacerilor imobiliare, la preţul de 9,5 milioane euro. Acum, a ajuns în proprietatea Pireus Bank, care a deschis o acţiune în instanţă, pentru clarficarea situaţiei juridice al terenului, dat fiind faptul că pe terenul unei rezervaţii arheologice nu se poate construi şi în consecinţă este lipsit de valoare pe piaţa imobiliară. S-au constituit parte în proces Direcţia pentru Cultură Galaţi şi Ministerul Culturii, dar nu şi proprietarul de drept al terenului, Primăria Galaţi.
Exemplul doctorului Serfioti
Pe la 1870, medicul gălăţean Aristide Serfioti, cel căruia îi poartă numele Spitalul Militar din Galaţi, a cumpărat terenul din zona “Castrului” şi a consolidat cu structuri de beton versantul promontoriului dinspre Gara Barboşi, pentru ca distrugerile provocate de eroziune să fie stoptate. Aristide Serfioti se născuse în Grecia, la Hydra, dar s-a simţit obligat la acest gest de respect faţă de istoria ţării sale adoptive.
Castrul roman și ruinele de lângă el
