Un nou protest a avut loc, sâmbătă seară, pe terenul alocat de Guvern construcției unei moschei, unde peste 200 de persoane au mers și au înfipt 500 de cruci în cadrul unei procesiuni religioase, scrie Mediafax.
Inițiatorul acestei manifestări, Cătălin Berenghi, îmbrăcat în port popular, a declarat pentru MEDIAFAX că a organizat evenimentul alături de Cătălin Ioan Gornic și că au achiziționat crucile, în valoare de 6.000 de lei, din fonduri proprii, dar și cu ajutorul unei sponsorizări din America.
Ei au mai organizat un astfel de eveniment și luni seară, când au fost sfințite și înfipte 100 de cruci pe același teren. Berenghi a spus că unele dintre aceste cruci au fost scoase din pământ și chiar vandalizate sau furate, precizând că a depus o plângere penală la Secția 2 de Poliție pentru pentru profanarea unui simbol creștin, furt și distrugere.
Cele 500 de cruci au fost aduse, sâmbătă seară, într-o dubă, iar oamenii au început să se adune după ora 18.00 pentru procesiunea anunțată pe Facebook de Berenghi.
El a susținut că, prin ridicarea unei moschei, pe acest teren, care ar fi aparținut martirilor Brâncoveni, este umbrită jertfa voievozilor români care au luptat împotriva otomanilor.
"Românii fac acest gest pentru că ambasadorul Turciei a dat o declarație prin care spunea că dacă poporul nu dorește această mega-moscheea ea nu se va mai face. După cum bine vedeți poporul nu dorește. (…) Nu este un real pericol, dar noi nu avem nevoie de această super moschee aici în centrul Bucureștilui, între SNSPA, căminele de la Agronomie, Româno-Americană. Chiar nu avem nevoie. Da, suntem de acord, cele 17 (moschei) care sunt să se renoveze, să fie funcționale, să intre în legalitate și cu asta basta, nimic mai mult", a spus Berenghi.
La manifestare au fost prezenți trei preoți și oameni de toate vârstele, unii veniți cu copiii, îmbrăcați în costumașe tradiționale.
Una dintre mamele prezente, care a venit cu fetița ei de un an și patru luni, a declarat că Ridicarea mega moscheii în capitală este "ușor periculoasă" pentru că "este riscant să se adune 1000 – 2000 de musulmani pe-aici".
"Vă dați seama, e de-ajuns să-i supere cineva și riscăm să ne trezim cu tot felul de chestii, mai știu eu ce atentate sau nu știu ce", a spus femeia, adăugând că o astfel construcție n-ar trebui ridicată pe pământ românesc.
Un bărbat prezent la eveniment, care s-a recomandat drept profesor doctor Daniel Mihai de la Colegiul Național de Arte "Regina Maria" din Constanța, a interpretat la vioara "Balada" lui Ciprian Porumbescu.
Oamenii au rostit apoi în cor "Tatăl nostru", ținând fiecare câte o cruce, iar preoții au oficiat o slujbă.
Unul dintre ei, care s-a recomandat drept monahul Timotei, a spus că ar trebui să ia atitudine înalții prelați ai BOR, de la patriarh și până la ultimul monah și frate.
"Patriarhul, dimpotrivă, a respins această acțiune. Pentru că este părtaș la așa ceva. Aceeași chestiune se întâmplă și cu cardurile biometrice, buletine cu cip, Acești ierarhi nu sunt adevărații slujitori ai lui Hristos, ci slujitori ai masoneriei", a spus preotul.
Un alt participant la manifestare, Florin Șandru, care a spus că este doctor în istorie și lucrează la Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului, a spus că "sunt moschei destule la noi în țară iar nouă nu ne trebuie moschei și școli islamiste aici".
"Înseamnă islamizarea. Vrei să faci biserica cea mai mare, tinerii pleacă din țară, apoi aduci…n-o să mai fie țara românilor, va fi un conglomerat. Nu se poate. Am optat să fim un stat național!", a spus bărbatul.
Patriarhia Română a transmis în acestă săptămână un comunicat, după manifestarea similară de luni seară, în care a arătat că "acţiunea provocatoare organizată luni seara contravine disciplinei canonice a clerului Bisericii Ortodoxe şi Legii Cultelor 489/2006 care stipulează că în România sunt interzise orice forme, mijloace, acte sau acţiuni de defăimare şi învrăjbire religioasă, precum şi ofensa publică adusă simbolurilor religioase".
Patriarhia a mai precizat că cei trei preoți care au luat parte și atunci la eveniment nu au statut canonic, fiind vorba de un preot pensionat din Bucureşti, prezent acolo fără binecuvântarea Bisericii (care va fi cercetat pentru încălcarea regulamentelor bisericeşti), precum şi doi monahi, unul exclus din obştea mănăstirii Petru Vodă, judeţul Neamţ, iar celălalt, din judeţul Vaslui.
În luna august, Cătălin Berenghi a inițiat o altă acțiune de protest: mai multe persoane au adus, pe același teren, şapte purcei vii vopsiţi cu roşu, galben şi albastru, precum și două carcase de porci congelate, pe care le-au îngropat acolo, în ideea că astfel, potrivit legii musulmane, moscheea nu se va mai construi.
Guvernul a adoptat, în 27 mai, o hotărâre în care a prevăzut să ofere Muftiatului cultului musulmanilor un teren de peste 11.000 de metri pătraţi în Bucureşti, pe o perioadă de 49 de ani, pentru construirea unei moschei de mari dimensiuni, cu o capacitate de 2.000 de persoane. Terenul respectiv este situat lângă Centrul Expoziţional Romexpo, iar valoarea sa ar fi estimată la patru milioane de euro.
Singura condiţie pe care a impus-o Guvernul este ca lucrările de construcţie a moscheii să înceapă în trei ani. Fondurile pentru construcţie vor fi asigurate de către statul turc.
