Gheorghe Stefan, presedintele Agentiei Nationale de Pescuit si Acvacultura (ANPA), a declarat ca aceasta institutie va plati din bugetul propriu un milion de euro pentru popularea Dunarii cu sturioni produsi in captivitate. Vestea i-a entuziasmat pe unii ecologisti, dar a starnit reactii adverse in randul cercetatorilor. Desi au mai fost aruncati in Dunare pana acum pui de sturioni, este pentru prima data cand se face populare cu puiet de morun.
Prohibitie pentru acvacultura?
Masura luata de Ministerul Mediului de a opri pescuitul sturionilor timp de zece ani, motivata cu declinul capturilor de moruni, pare sa ascunda o afacere care tinteste banii publici. Anuntul ANPA privind finantarea popularii Dunarii cu sturioni a fost urmat de informatia ca trei firme vor deversa imediat in Dunare peste 100.000 de pui de morun. Este vorba de societatile Kaviar House, Raduta Sporting si Institutul de Cercetari Piscicole Galati. ANPA va plati pentru fiecare pui aruncat in Dunare de la cele trei societati care i-au produs in ferme de acvacultura cate 5 euro. Pretul este stabilit in functie de lungimea exemplarului, cate un euro pentru fiecare centimetru, iar puii existenti la producatori la aceasta data masoara aproximativ 5 cm.
Cipuri pentru sturioni
Cheltuielile din bugetul ANPA nu se limiteaza la cumpararea puilor de morun. Acest proiect vizeaza si marcarea fiecarui exemplar cu un „cod de bare”, pentru a putea fi identificat la o eventuala capturare. Este vorba de niste crotalii codate, care se injecteaza in corpul puilor de morun, putand fi citite cu un aparat special. Un astfel de sistem ce se introduce in aceste zile in corpul puilor pregatiti de a fi deversati costa 5 euro. O socoteala simpla arata ca pentru popularea fluviului cu 200.000 de pui de morun, cat prevede acest proiect, ANPA va cheltui nu un milion de euro, ci dublu. Cum deocamdata nu exista in buget decat un milion de euro, vor fi aruncati in Dunare doar 100.000 de pui. Afacerea urmeaza sa fie reluata dupa ce se va face rost de inca un milion de euro. Cum prohibitia la pescuitul sturionilor va dura zece ani, se poate spune ca popularea cu pui de sturioni din acvacultura va fi o afacere foarte rentabila.
Biologii resping popularea cu puiet
din acvacultura
Reputatul biolog Ioan Munteanu, fost director stiintific al Institutului Delta Dunarii, a declarat ca aceasta actiune va fi un esec. „Puii de morun care au dimensiunea sub 15 cm sunt o prada sigura pentru oricare rapitor din Dunare. Studiile de specialitate arata ca si puii de sturion produsi in mediul natural sunt victime ale pestilor rapitori. Cel mult 10 la suta din acesti pui reusesc sa ajunga in mediul marin, unde cresc pana la maturitate, pentru a reveni apoi in Dunare sa se reproduca. Deci se fac cheltuieli aiurea din bani publici”. Exista biologi care se opun oricarei deversari de fiinte din mediul domestic in cel salbatic, considerand ca acest lucru poate duce la un dezechilibru ecologic major. Cercetatorii sunt de parere ca doar salaul poate fi reprodus pe cale artificiala pentru repopulare in mediul salbatic, prin aceasta metoda reusindu-se, in ultimii ani, redresarea populatiei de salau din Lacul Razelm.
