Nu există problemă de sănătate pe care suplimentele alimentare promovate intens în programe de tip „teleshopping“ să nu o rezolve. Deși chiar distribuitorii recunosc că „nu sunt atestate medical“, deși nu se precizează nimic despre efectele secundare în urma utilizării intense, aceste produse pot fi cumpărate la liber de pe piață, la prețuri apăsătoare pentru un pensionar român.
Neatestat medical – formula magică
„Cordyceps era considerată în China antică cea mai eficientă plantă medicinală, ce putea trata orice boală“, afirmă distribuitorii produsului „Cordyceps – soluție orală“, promovat intens, prin teleshopping, în 2014. Produsul este prezentat ca un „supliment alimentar de lux“ ce protejează inima, plămânii, ficatul și rinichii, îmbunătățește fertilitatea partenerilor, întărește articulațiile, are efect anticancerigen și antitumoral, antiasmatic, antiinflamator și antioxidant, potrivit firmei care îl vinde. Mai mult, are inclusiv “proprietăți anti-îmbătrânire și pro-longevitate”. Iar dacă prețul este într-adevăr de lux, 269 de lei pentru 12 sticluțe, același distribuitor anunță sec, la finalul reclamei TV, că „acest produs nu este atestat medical“.
„Medosan Kurkuma Plus“, 119 lei o cutie, este un alt supliment alimentar care ocupă aproape toate pauzele publicitare ale posturilor de știri. Reclama susține că produsul ajută la menținerea flexibilității articulațiilor, contribuie la funcționarea normală a articulațiilor și la menținerea structurii osoase normale, sprijină funcționarea optimă a inimii și asigură buna funcționare a sistemului vascular, contribuie la buna funcționare a sistemului imunitar. Ingredientul de bază este curcuma, o plantă „utilizată în terapiile medicale tradiționale indiene ayurvedice de mai bine de 5000 de ani pentru stimularea digestiei, suprimarea febrei, tratarea infecțiilor, durerilor articulare și combaterea afecțiunilor ficatului. În medicina chinezească se folosește de mult pentru facilitarea circulației sângelui, ca hemostatic, precum și pentru calmarea durerilor menstruale“. Despre „Medosan Kurkuma Plus“ distribuitorii ne spun că ar fi dezvoltat de oamenii de știință elvețieni; cu toate acestea, în România este un „produs neatestat medical“.
Situația se repetă și în cazul altor două „medicamente“ miraculoase vândute la televizor. „Ge132“, realizat de data aceasta de japonezi, te scapă de dureri acute, reglează ciclul menstrual, ajută inima, regenerează vasele sanguine, reduce hipertensiunea. Gelurile „Reumatic“ și „Artotic“, lăudate de un fost component al anticei formații Azur, reclamă efecte benefice în reumatism. Dacă primul nu este, de asemenea, atestat medical, cel de-al doilea este avizat de Serviciul Național pentru Plante Medicinale și Aromatice, fiind produs în Ilfov.
Avizat în China
Reprezentantul firmei care distribuie „Cordyceps – soluție orală“ insistă asupra faptului că produsul chiar are efectele medicale promovate. „Există studii științifice efectuate chiar de producător, care este Institutul de Bioresurse de la Shenzen, China. Produsul a fost validat pentru regiunea Asia de Colegiul Medicilor din Japonia, din Coreea de Sud și din China“, a menționat acesta. Reprezentantul a precizat că, cel puțin, spotul de promovare a produsului în România a fost validat de către Consiliul Român pentru Publicitate (RAC). „Consiliul ne-a cerut, la 1 martie, să scoatem din clip cuvântul «miraculos». Am procedat în consecință“, a recunoscut reprezentantul Real Media Publishing.
Totuși, invocatul Cod are prevederi clare referitoare la modul cum poate fi realizată publicitatea pentru suplimente alimentare. „Afirmațiile care exagerează calitățile produsului, directe sau implicite, nu sunt acceptate“ este doar una dintre condițiile recomandate de RAC. „Comunicarea comercială nu trebuie să sugereze că efectele administrării unui produs sunt garantate. Nu se poate face afirmația conform căreia administrarea unui supliment alimentar nu este însoțită de efecte secundare“, arată același document.
Ceilalți distribuitori nu au dorit să comenteze situația. Deși am apelat la numerele de telefon indicate pe site-urile de vânzare a suplimentelor alimentare, ni s-a comunicat că vom fi contactați ulterior. Acest lucru nu s-a întâmplat până la închiderea ediției.
Interzisă menționarea acțiunilor terapeutice
O asemenea situație este posibilă pentru că legile românești sunt destul de permisive cu suplimentele alimentare. Spre deosebire de medicamente, unde pentru atestare sunt necesare studii științifice temeinice, în cazul suplimentelor alimentare sunt impuse doar reguli formale, care vizează mai degrabă ambalajul de prezentare decât conținutul propriu-zis.
Astfel, suplimentele alimentare nu intră sub jurisdicția Agenției Naționale a Medicamentului (ANM), care are reguli stricte pentru avizarea comercializării produselor farmaceutice. „Cunoaștem aceste aspecte, am făcut sesizări inclusiv la Consiliul Național al Audiovizualului cu privire la aceste reclame. Unele au fost scoase, dar mai mult de atât deocamdată nu putem face, pentru că depășește limita noastră de competență“, ne-a explicat Anca Crupariu, purtător de cuvânt al ANM. Aceasta a precizat că reclamele pentru cinci astfel de produse au fost eliminate deja de pe posturi în urma intervenției ANM. „De câte ori avem ocazia, lansăm apeluri la conștiința pacientului, la rezervă față de aceste produse necontrolate“, a precizat Anca Crupariu.
Ministerul Sănătății (MS), autoritatea competentă în privința suplimentelor alimentare pe bază de vitamine și minerale, a confirmat, pentru „România liberă“, că pe eticheta acestora nu poate fi trecut că ar avea acțiuni terapeutice. „Nu trebuie să fie atribuite suplimentelor alimentare proprietatea de prevenire, tratare sau vindecare a unor boli umane ori să facă referire la asemenea proprietăți“, se arată într-un răspuns al MS. Aceasta deoarece, potrivit ministerului, suplimentele au doar scopul de a completa dieta normală, fiind surse concentrate de nutrienți. „Pentru suplimentele alimentare neconforme cu legislația în vigoare, depistate în cadrul controalelor, se aplică sancțiuni“, a menționat MS.
„România liberă“ a cerut o poziție și din partea Consiliului Național al Audiovizualului cu privire la reclamele făcute acestor suplimente alimentare. Conducerea instituției ne-a comunicat că urmează să discute într-o ședință viitoare măsurile ce pot fi luate împotriva acestui tip de promovare.
Precedent
Suplimentele alimentare – probleme din 2010
Problema suplimentelor alimentare miraculoase, care pot fi vândute aproape la liber pe piața românească, este veche, din păcate. În 2010, „România liberă“ a descoperit că într-un pilulă de slăbit se găsea o substanță chimică interzisă în Europa, deși pe etichetă erau trecute la conținut doar plante exotice. La vremea respectivă, Institutul de Bioresurse Alimentare (IBA), care supraveghea această piață, s-a declarat neputincios. „Noi putem să verificăm doar ceea ce scrie pe etichetă, nu și ceea ce conține cu adevărat produsul“, a recunoscut Radu Stoianov, șeful Serviciului Notificări Suplimente Alimentare din cadrul IBA. Acesta a admis că instituția nu cunoaște și nici nu poate afla dacă formula de pe cutie se regăsește și în pastile, pentru că legile nu impuneau și un control în laborator al suplimentelor alimentare înainte de notificarea de accept.
