Turcia si Croatia au intrat in faza concreta a negocierilor de aderare la UE. Ministrii europeni de Externe au cazut de acord, luni seara, la Luxemburg, pentru deschiderea cu Turcia a primului dintre cele 35 de capitole tematice care jaloneaza negocierile de aderare, cel al stiintei si cercetarii, in pofida opozitiei, surmontata in extremis, a Nicosiei.
Deschiderea s-a putut face, cu putin inaintea miezului noptii, cu ministrul turc de Externe, Abdullah Gul, la cateva ore dupa deschiderea aceluiasi capitol cu Croatia, care nu a suscitat nici o polemica. Chiar daca Cei 25 au devenit, in general, reticenti la orice noua extindere, discutiile sunt usoare cu Zagrebul, care pastreaza o perspectiva relativ apropiata a aderarii, la Bruxelles estimandu-se o posibila inchidere a negocierilor la finele deceniului.
In ce priveste Turcia, compromisul de luni, cand UE a lansat un avertisment Ankarei pentru a obtine ridicarea veto-ului Ciprului, ilustreaza caracterul ultrasensibil al negocierilor, prevazute a dura un deceniu. Un esec al Turciei de a aplica deplin toate obligatiile ce ii revin va afecta progresul general al negocierilor, se arata in declaratia de principiu care se va regasi in preambulul tuturor capitolelor de negociere.
Ciprul a reanimat tensiunile in ultimele zile, cerand ca Cei 25 sa ceara explicit Ankarei sa isi amelioreze rapid relatiile cu partea cipriota-greaca inaintea deschiderii primului capitol, contra avizului mai multor state membre ale UE care au estimat ca aceasta problema politica nu isi avea locul. De altfel, presa turca de ieri arata ca Turcia a devenit „jucaria” Ciprului in dificilul proces al aderarii.
Comisarul pentru extindere, Olli Rehn, declara ca problema cipriota nu este singurul obstacol in negocierile cu Ankara, facand referire la situatia politica din aceasta tara, in special in ce priveste libertatea de expresie, cea a cultelor si drepturile minoritatilor, trei probleme sensibile in negocierile cu aceasta tara majoritar musulmana.
Referindu-se la UE, fostul presedinte al Comisiei Europene, Jacques Delors (1985-1995), critica ieri dur liderii europeni, pe care i-a acuzat ca antreneaza Uniunea in cea mai grava criza din istoria sa, „refuzand sa discute problemele care ii divizeaza”. In acelasi timp, Bruxelles-ul anunta ieri ca, la un an dupa „Nu”-ul adresat Constitutiei europene in Franta si Olanda, liderii UE vor amana, joi si vineri, orice decizie privind viitorul institutional al Uniunii si al extinderii, din lipsa de consens. Cei aflati inca in afara UE sunt plini de speranta, in timp ce membrii ei se lupta sa rezolve probleme din ce in ce mai complicate.
