Creditorii Greciei şi instituţiile europene s-au săturat de tergiversările şi minciunile lansate de câteva luni de premierul elen, Alexis Tsipras, şi guvernul său pentru blocarea negocierilor asupra datoriei, mizând pe iminenţa falimentului care i-ar face să cedeze cererilor Atenei.
Bruxelles-ul a dat dovadă în ultimele săptămâni de clemenţă faţă de premierul grec, Tsipras, în ce priveşte dosarul datoriei elene, dar se pare că totul are o limită.
Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a comentat duminică într-un mod puţin diplomatic comportamentul şefului guvernului grec în ultimele zile. Şi mulţi se întreabă dacă Tsipras şi-a dat foc singur la una din rarele susţineri de care beneficia. Juncker l-a acuzat pe Tsipras că a minţit la întrevederea de miercuri, 3 iunie de la Bruxelles, la finalul căreia Tsipras a respins un proiect de acord şi apoi vineri, în discursul său din Parlament, în cursul căruia a calificat propunerile creditorilor (FMI, UE, BCE) ca „absurde“.
„Nu au fost negocieri miercuri 3 iunie pentru că partea greacă nu era în stare să negocieze. Amicul meu, Alexis Tsipras mi-a promis că îmi va prezenta o propunere alternativă înainte de joi seara. Apoi a promis că o va prezenta vineri. Sâmbătă a vrut să îmi telefoneze, dar eu nu primisem încă propunerea sa“, a relatat Juncker. Oficialul european are motive să fie iritat având în vedere că până în prezent, Comisia şi el, în special, au făcut totul pentru a menţine legăturile între Atena şi poziţiile rigoriste ale guvernului german şi ale FMI. Juncker s-a implicat personal de la debutul negocierilor cu Grecia.
Tsipras a pierdut susţinerea de care beneficia la Bruxelles, scrie media europeană, subliniind că „dosarul grec“ nu a avansat nici o iotă în weekend. Dimpotrivă. Sâmbătă, înaintea summitului G7 desfăşurat duminică şi luni la Elmau, în sudul Germaniei, preşedintele francez, François Hollande, şi cancelarul german, Angela Merkel, s-au întreţinut la telefon cu premierul elen, Alexis Tsipras, în încercarea de a debloca negocierile cu Grecia asupra reglementării datoriei Greciei. Premierul grec vrea bani de la creditori, dar respinge cererile de reforme de austeritate şi negocierile inutile de luni de zile au ajuns să agaseze şi Washingtonul.
Obama cere acţiune
Duminică, la Summitul G7, preşedintele american, Barack Obama, a avertizat europenii şi le-a cerut să acţioneze, în timp ce criza s-a accentuat între guvernul grec şi creditorii Greciei. În special între Atena şi Comisia Europeană. Tsipras a angajat o confruntare săptămâna trecută cu creditorii Greciei decizând să nu onoreze o rată a datoriei către FMI. Grecia, FMI şi UE au poziţii divergente asupra unui plan de reforme de austeritate care condiţionează deblocarea a 7,2 miliarde euro, o rată rămasă restantă din toamna lui 2014 din cadrul planului de asistenţă internaţională pentru Grecia pusă în funcţie din 2010.
Exigenţele FMI
Surse europene relevă existenţa unor disensiuni importante între FMI şi creditorii europeni ai Greciei, în special asupra problemei datoriei elene, în timp ce părea că găsiseră o poziţie comună în urma impulsului politic dat de preşedintele Hollande şi cancelarul Merkel, la Berlin, pe 1 iunie. Cei doi lideri politici au urmărit zi de zi negocierile, dorind să evite un faliment al Greciei cu consecinţe politice sau, mai precis, geopolitice incalculabile. FMI rămâne pe poziţii, fiind acuzat că este prea rigid şi discuţiile sunt aprinse între Fond şi Comisie. Fondul a avertizat Bruxellesul şi ţările europene creditoare – dacă reformele structurale cerute Atenei nu sunt ambiţioase şi radicale, țara nu va putea rambursa enorma sa datorie de 320 miliarde euro în ritmul sperat.
Ministrul grec de Finanţe, Yannis Varufakis, aflat în trecere în Germania, a profitat pentru a se întâlni cu omologul său german, Wolfgang Schauble, purtătorul de cuvânt al ministerului german evocând o „simplă întâlnire“, nefiind prevăzută nici o conferinţă de presă la final.
