Zeci de mii de persoane din oraşele Transilvaniei sunt aşteptate să protesteze, sâmbătă, împotriva legii care pedepseşte descărcarea filmelor sau pieselor muzicale de pe internet.
Semnarea şi de către România a Tratatului Comercial Anti-Contrafacere (ACTA), cel care protejează drepturile de proprietate intelectuală, adică îi împiedică pe utilizatorii de Internet să mai descarce filme sau muzică, a stârnit un val de nemulţumiri în întreaga ţară. Ziua de sâmbătă, 11 februarie, va deveni ziua naţională a protestelor anti ACTA în cele mai importante oraşe din ţară, în special în Transilvania. Zeci de mii de persoane sunt aşteptate să iasă în stradă la Timişoara, Arad, Sibiu, Zalău, Alba-Iulia, Baia Mare sau Cluj-Napoca, nemulţumite de faptul că tratatul ACTA va afecta şi accesul pe alte site-uri de internet.
Astfel, participanţii la mitingurile din acest week-end se tem că, pe viitor, fiecare site de internet ce va fi accesat din propria locuinţă va fi monitorizat de către autorităţile guvernamentale. Interesant este că cei care vor protesta în week-end s-au înscris chiar pe Internet pentru această acţiune şi au anunţat că protestul lor va dura cinci ore. “Sâmbătă, 11 februarie 2012, vă aşteptăm în stradă, începând cu ora 17:00, pentru a protesta într-un mod paşnic şi creativ împotriva A.C.T.A.. Astfel, ne exprimăm solidaritatea faţă de celelalte ţări din Uniunea Europeană participante la manifestaţie. Vă aşteptăm la construcţia unui viitor comun bazat pe libertatea de exprimare!”, apare scris pe pagina de prezentare a evenimentului de la Cluj, de pe site-ul de socializare Facebook.
Frica de închisoare
Până ieri seară, peste 18.000 de persoane au confirmat pe Internet că vor participa la protestul care va avea loc în Piaţa Unirii din centrul Clujului. De asemenea, peste 7.000 de persoane au confirmat tot pe Internet că vor ieşi în stradă la Timişoara, în timp ce alte câteva mii de persoane vor fi prezente la Sibiu, Arad, Baia Mare sau Alba Iulia. “Disputa nu este legată de apărarea drepturilor de autor ori de sancţionarea pirateriei. Temerea cea mai mare, exprimată de mii de utilizatori ai unor site-uri cu valoare de instrumente indispensabile de lucru care sunt rezultatul contribuţiei voluntare a milioane de anonimi, este posibilitatea îngrădirii unor libertăţi.
Iar aceste dispute au apărut pentru că s-a încercat, neinspirat, comasarea a două probleme cu efecte distincte sub aceeaşi umbrelă ACTA”, a declarat, ieri, europarlamentarul PNL Adina Vălean, care a anunţat că a înaintat două scrisori oficiale deschise vicepreşedintelui Comisiei Europene, Neelie Kroes, responsabilă pentru agenda digitală, dar şi Comisarului pentru justiţie, drepturi fundamentale şi cetăţenie, Viviane Reding. Temerile românilor au fost amplificate şi de faptul că, până acum, câteva site-uri de torrente, de unde utilizatorii de Internet din toată lumea puteau descărca cele mai noi filme apărute, au fost închise, iar administratorii lor arestaţi sau amendaţi. De altfel, una dintre prevederile ACTA dezbătută în toată lumea este şi că acele persoane care descarcă astfel de torrente ar fi pasibile de plata unor amenzi sau chiar blocarea ip-urilor ori confiscarea calculatoarelor. Sâmbătă vor fi organizate proteste şi în alte ţări din Uniunea Europeană. 
Semnat în secret de România
Anti-Counterfeiting Trade Agreement, denumirea oficială a ACTA, a fost negociat în secret de către mai multe ţări din lume, inclusiv cele din Uniunea Europeană, încă de la sfârşitul anului 2007. În 26 ianuarie 2012, la Tokyo, 22 de state membre ale Uniunii Europene, printre care şi România, au semnat în secret acest tratat, dar el va intra oficial în vigoare doar dacă va fi votat de către Parlamentul European în luna mai. Ideea acestui acord de combatere a pirateriei le-a aparţinut celor mai importante companii deţinătoare de drepturi de proprietate intelectuală, printre care Time Warner, Sony Music sau Walt Disney Company.
