Chiar dacă în ultimii ani s-au schimbat obiceiurile pasagerilor, în favoarea trenurilor de lung parcurs, tot navetiștii reprezintă majoritatea celor care utilizează garniturile CFR Călători.
Aproape 53 milioane (mai exact 52,89 milioane) de români și nu numai au fost transportați anul trecut cu trenurile CFR Călători, a informat operatorul de stat, la solicitarea „României libere”.
Dintre aceștia, aproximativ 60% au folosit trenuri Regio (fostele personale, pe distan-ţe scurte) și ceilalți și-au cumpărat bilete la trenuri InterRegio (de lung parcurs). Trebuie menționat faptul că din 2015 România este singura țară europeană care nu mai operează trenuri Intercity, de vină fiind, culmea!, tocmai lucrările de modernizare a căii ferate care sunt întârziate și din cauza cărora nu mai poate fi asigurată o viteză medie de 50 km/oră pe tronsoanele respective.
„În anul 2016 s-a înregistrat o scădere a indicatorului călători transportați față de 2015, respectiv 52,89 milioane față de 54,9 milioane. Cu toate că și în anul 2015 acest indicator a înregistrat o ușoară scădere faţă 2014, indicatorul călători*km a crescut cu peste 2%, de unde rezultă că s-au schimbat obiceiurile de călătorie ale persoanelor, adică pasagerii au preferat călătoriile cu trenul pe distanţe mai mari. Acest lucru s-a menținut și pentru 2016, ceea ce s-a reflectat inclusiv în veniturile proprii, care au crescut cu aproximativ 5% față de cele din 2015”, se arată în răspunsul CFR Călători.
Pentru anul în curs, socie-tatea națională de trans-port feroviar de călători își propune să mențină acest trend și să atragă pasagerii prin oferte tarifare atractive și prin creșterea calității condițiilor de călătorie.
Peste 15% din vagoane au fost reparate anul trecut
Cu toate că din 2011 CFR Călători nu a mai beneficiat de fonduri de la bugetul de stat pentru programe de investiții în materialul rulant (vagoane, locomotive și automotoare), față de anii anteriori, în 2016 parcul activ de vagoane al societății a crescut cu peste 15%, în urma reparaţiilor programate și realizate cu fonduri proprii. „Această creștere se înregistrează la numărul de vagoane clasă, în timp ce numărul de vagoane de dormit, cușetă, vagoane-restaurant și bar-bistro se menține relativ constant. În ceea ce privește parcul activ de automotoare Desiro, la finele lui 2016 acesta a crescut cu peste 30% față de finele anului 2015. Legat de parcul activ de locomotive, numărul de locomotive funcționale se menține relativ constant în ultimii trei ani, prin programele de reparații desfășurate”, precizează oficialii CFR Călători.
În total, flota activă este formată din 1.050 de vagoane (950 de vagoane clasă, 100 de vagoane de dormit, cușetă, vagoane-restaurant și bar-bistro), 126 automotoare (dintre care 68 Desiro, cunoscute și sub denumirea de „Săgeata Albastră”), opt rame electrice și 348 locomotive (237 electrice și 111 diesel).
Concurență din partea transportatorilor rutieri și feroviari privați
CFR Călători nu mai deține de mulți ani monopolul transporturilor pe teritoriul României. Încă de la începutul anilor ‘90, predecesoarea sa, defuncta Societate Națională a Căilor Ferate Române (SNCFR, divizată în 1998 de ministrul Transporturilor de la acea vreme, Traian Băsescu), s-a confruntat cu concurența firmelor de transport rutier. Un trend antieuropean, în condițiile în care multe state membre UE promovează transportul feroviar. De exemplu, în Germania cursele regulate cu autocare sau microbuze sunt atent restricționate și interzise în paralel cu calea ferată. Pe de altă parte, în Italia sunt interzise cursele rutiere regulate de persoane în paralel cu tronsoanele feroviare modernizate. La noi, asta s-ar traduce prin faptul că spre Constanța sau pe Valea Prahovei nu ar avea ce să caute autocare sau microbuze cu curse regulate.
Dar CFR Călători nu este concurată numai pe șosele, ci și pe calea ferată. Încă de la începutul anilor 2000 CFR SA, compania care gestionea-ză infrastructura feroviară, a început să închirieze sectoare de cale ferată către operatori privați, care și-au adus propriile trenuri pe traseele respective.
Apoi, operatorii privați au intrat și pe rutele de lung parcurs, în paralel cu garniturile CFR Călători. Prima companie care a făcut concurenţă operatorului feroviar de stat este Regiotrans Braşov, fondată de oamenii de afaceri Costel Comana (care s-ar fi sinucis acum doi ani în toaleta unui avion din Costa Rica) şi Iorgu Ganea. Prima rută „atacată” de Regiotrans a fost Braşov-Bucureşti, pentru ca apoi ea să fie extinsă, pe perioada verii, până la Constanţa. Acum, în afară de multe rute regionale, pe distanţe scurte, garniturile Regiotrans asigură şi legătura între Ploieşti Vest şi Iaşi, tot la „dublaj” cu CFR Călători.
Un alt operator privat care asigură legături feroviare pe distanţe ceva mai mari este Transferoviar Călători (TFC), companie deţinută de omul de afaceri clujean Călin Mitică, vărul mai cunoscutului Gruia Stoica, proprietarul Grupului Feroviar Român (GFR). TFC a devenit cunoscută în principal atunci când a preluat de la CFR Călători ruta de navetişti Bucureşti (Titan Sud)-Olteniţa, dar ea are şi curse zilnice din Bucureşti spre Buzău, Galaţi şi Târgovişte.
În urmă cu câțiva ani, pe piaţă au intrat și oltenii de la Softrans, firma de transport feroviar înfiinţată de producătorul de locomotive Softronic. Compania craioveană, deţinută de oamenii de afaceri Ionel Ghiţă, Ion Gârniţă, Augustin Popescu şi Oana-Adriana Miulescu, operează zilnic, cu trenul Hyperion, un automotor de ultimă generaţie, ruta Craiova-Bucureşti Nord-Braşov. În perioada sezonului estival, trenul are traseul Craiova-Bucureşti Nord-Constanţa.
Recent, și-a anunțat intrarea pe piață un alt operator, și anume Astra Trans Carpatic, companie deținută de omul de afaceri Valer Blidar, patronul producătorului Astra Vagoane Călători Arad. În câteva săptămâni, Blidar își propune să lanseze trenul „Transcarpatic”, care va fi operat zilnic pe ruta Bucureşti-Arad.
