Desi e vara, e foarte cald si cei mai multi politicieni sunt in vacanta, partidele se pregatesc constiincios pentru sirul de confruntari electorale ce incep in toamna lui 2007 cu europenele si se incheie in decembrie 2009 cu prezidentialele. Dupa ce o avanpremiera a avut deja loc – referendumul pentru revocarea presedintelui –, urmeaza prima confruntare electorala reala, alegerile europene. Desi miza acestor prime alegeri europene e mica, semnificatia lor politica este covarsitoare. Ele vor determina pozitia partidelor pe scena politica in ciclul politic 2008-2012. Fiind primul test electoral pe care partidele il dau dupa referendumul din 19 mai, aranjarea scenei se face cu cea mai mare grija. Pentru a nu mai repeta greselile, partidele s-au pregatit sa provoace presedintele la dueluri politice pe terenuri colaterale pentru a putea lua initiativa cel putin in anumite domenii si a echilibra astfel raporturile de forte. Asa a fost legea pensiilor, unde disputa economica in care s-a implicat Traian Basescu a ramas in umbra, iar problematica sociala a prevalat. Iar Traian Basescu a fost nevoit sa cedeze. Asa este si noua chemare pesedista la referendumul pentru uninominal.
Prima dintr-o serie de cinci confruntari electorale si sapte scrutine (caci e de presupus ca va exista un al doilea tur si la alegerea primarilor in iunie 2008, si la alegerea presedintelui in decembrie 2009), alegerea eurodeputatilor va da deci tonul. Iar tonul face muzica. Nu mandatul de doar un an si jumatate al europarlamentarilor romani conteaza, ci grila de start pentru celelalte alegeri. Or, rezultatele de la calificarile din noiembrie 2007 vor da clasamentul pentru cursele electorale mult mai importante de la alegerile locale si parlamentare.
Obligate la o competitie electorala, partidele antiprezidentiale sunt nevoite sa puna intre paranteze bunele relatii consolidate in lupte si infrangeri. Noncombatul le-ar putea fi fatal. Asa cum fatal ar fi pentru PSD si sistemul majoritar absolut pe care acest partid se face ca il propune, mai nou, pentru Senat. Dar liderii socialistilor romani sunt constienti de riscurile unui astfel de sistem. Confruntati fiind si cu o batalie interna, acestia incearca doar sa temporizeze lucrurile, astfel incat reforma electorala sa fie amanata. Caci odata inceputa cursa cu obstacole electorale, partidele vor un sistem electoral si politic previzibil. Orice schimbare a regulilor electorale indica o doza de imprevizibil pe care partidele in criza nu o pot suporta.
Inca din primavara acestui an coalitia partidelor antiprezidentiale a optat, ca alternativa la conflictul institutional cu accente personale preferat de Traian Basescu ca teren de lupta, la un sport de echipa. Dar aceasta tactica care urmarea asigurarea egalitatii de sanse intre competitori a dat gres. si nu doar Traian Basescu, ci si PD a reusit sa se desprinda de pluton. Victoriile de etapa ale presedintelui au pus partidele in defensiva. Dar daca raman in transee, partidele vor fi zdrobite la alegerile europene. Iar conturarea unui calendar electoral strans, cu cinci alegeri in doi ani, prefigureaza deja o noua ierarhie a partidelor.
Chiar daca formula aleasa de adversarii presedintelui amana deznodamantul crizei structurale pentru 2010 – in orice caz dupa ultima confruntare electorala din serie –, alianta conjuncturala dintre partide cu istorie si orientare opusa nu mai poate functiona. Alegerile europene ar putea marca sfarsitul coalitiei antiprezidentiale. Cu atat mai mult cu cat in 2008 tot Traian Basescu va desemna primul ministru. Or, odata desemnat viitorul prim-ministru, iesirea din impasul institutional va putea fi anticipata.
Tocmai de aceea Traian Basescu nu isi poate permite luxul unor greseli in serie. Interesat sa obtina majoritatea parlamentara care ii va usura realegerea in 2009, presedintele in functie va incerca sa profite de toate avantajele terenului. si daca nu a existat un start clar in aceasta competitie, etapele de parcurs au fost din ce in ce mai bine organizate, iar linia de sosire a ultimei curse a fost deja trasata.
Cristian Pirvulescu este analist politic si profesor la SNSPA
