Peste 47 de milioane de francezi au votat duminică în al doilea tur al scrutinului prezidenţial din Franţa, în care s-au confruntat candidatul proeuropean Emmanuel Macron şi Marine Le Pen, un politician populist eurosceptic.
Alegerile din Franța au fost denumite „momentul adevărului pentru euro”, un moment în care Europa și-a ținut răsuflarea, hackerii au spart e-mail-urile candidatului „nedorit de ruși”, Emmanuel Macron, iar ISIS și-a îndemnat adepții să-și aleagă unul dintre candidați, oricare, că „amândoi sunt infideli”, și să încerce să-l ucidă.
Alertă la Luvru
Scrutinul prezidenţial s-a desfăşurat în regim de stare de urgenţă, ce a fost instaurată în Franţa după o serie de atentatele revendicate de ISIS. Peste 50.000 de agenţi de poliţie, jandarmi şi militari sunt mobilizaţi pentru misiuni de ordine publică în ziua alegerilor, inclusiv 12.000 în zona metropolitană Paris. Curtea exterioară a muzeului Luvru, unde Emmanuel Macron a anunțat că își va sărbători victoria, dacă va fi ales președinte, a fost evacuată din cauza unei alerte de securitate. Experții geniști sosiți la fața locului n-au descoperit nicio amenințare și spațiul a fost redeschis publicului. Marine Le Pen a optat, în caz că va ieși victorioasă, Chalet du Lac, în Bois de Vincennes, un parc vast, în estul Parisului. Ambele zone au fost verificate periodic de către poliție, pentru că acolo exista riscul producerii unor atentate.
„Absenteismul” merge la Le Pen
Analiștii francezi se așteaptau ca aproximativ 25 la sută dintre alegători să se abțină de la vot, ceea ce, conform fizicianului francez Serge Galam, expert în dinamică electorală, cel care a anticipat victoria lui Donald Trump, ar fi în favoarea candidatei Marine Le Pen. Macron conducea cu 62% la 38% în preferințele electoratului, în ultimul sondaj publicat vineri, înainte de a se interzice orice material electoral. Galam nu exclude o victorie a candidatei Frontului Naţional la preşedinţia Franţei în turul doi al alegerilor prezidenţiale, pe fondul absenteismului în rândul electoratului contracandidatului său. Într-un editorial publicat recent în „Libération“, Serge Galam scria că lidera Frontului Naţional are şanse mari să ajungă în fotoliul de preşedinte al Franţei. De când „a calculat” victoria lui Trump, când aproape nimeni nu îi dădeau crezare, oamenii se arată interesați de teoria fizicianului, care spune, pe scurt, că pe fondul unei slabe mobilizări a electoratului anti-Le Pen, fie și pentru că se consideră că Macron are un avans liniștitor în sondaje, lidera Frontului Naţional poate răsturna situația.
Președintele Franței, Francois Hollande, a votat duminică dimineața pentru cel pe care l-a susținut în turul doi, Emmanuel Macron. El a declarat că Macron trebuie votat pentru „a fi eliminat riscul accederii la putere a unui exponent al extremei-dreapta”, care are o platformă politică „incoerentă şi periculoasă.
Statistici. Prezență la vot
Cele 66.546 de secţii de votare s-au deschis la ora 8.00. Cele mai multe secţii de votare s-au închis la ora 19.00, dar în marile oraşe votul a continuat până la ora 20.00. La ora pranzului, prezența la vot a fost de 28, 23%, mai mică decât în campaniile precedente. Prezența la vot, la aceeași oră, în 2012 a fost de 30,7%, în 2007 a fost de 34,1%. Prezența la vot după 1981, în al doilea tur, potrivit Le Monde, a fost următoarea: 1981 : 85,9 %; 1988 : 84,1 %; 1995 : 79,66 %; 2002 : 79,71 %; 2007 : 83,97 %; 2012 : 80,35 %. Taximetriștii au făcut curse gratuite pentru cei care au mers să voteze.
Rezultatele oficiale definitive ale celui de-al doilea tur de scrutin vor fi publicate de Consiliul Constituțional cel mai târziu miercuri, la ora locală 20.00.
Emoții. Piața financiară, în stres politic
Alegerile prezidențiale din Franța, având drept candidați doi politicieni diametral opuși, au exercitat un stres maxim pe piața financiară. Sondajele publicate vineri, ultima zi când, conform legii, mai puteau fi date informații cu privire la alegeri, au aratat ca Macron conduce cu 62% la 38% în preferințele electoratului. Investitorii au fost însă foarte prudenți din cauza a ceea ce s-a întâmplat în SUA, când Donald Trump nu era dat ca posibil câștigător în niciun sonadaj, iar piața financiară a înregistat un șoc.
Marine Le Pen și-a temperat, în ultima parte a campaniei, discursurile legate de ieșirea din UE și din zona euro, afirmând ca acestea nu sunt prioritare. Dar, dacă va câștiga, euro se va deprecia imediat cu 5%, potrivit unui sondaj efectuat de Reuters în săptămâna alegerilor. Niciun sondaj important nu indică o posibilă victorie a Marinei Le Pen, dar dacă s-ar întâmpla, s-ar înregistra un șoc pe piețele financiare, în special pe cea a acțiunilor, a obligațiunilor și a monedelor europene.
Victoria lui Emmanuel Macron ar menține situația actuală și ar scădea riscurile politice în zona euro, ducând la o creștere constantă, însă modestă, în economia din zona euro.
Sondajele efectuate printre directorii de companii, publicate în această săptămână, au arătat că afacerile s-au intensificat la începutul trimestrului al doilea, ajungând în aprilie la cel mai ridicat nivel din ultimii șase ani, iar datele sugerează că redresarea economică este extinsă și sustenabilă.
