Ancheta „Laundromat”, a cotidianului britanic Guardian şi altor zece publicaţii europene, dezvăluie culisele „diplomaţiei caviarului”, practicată de Azerbaidjan în Europa.
Elita conducătoare din Azerbaidjan a alocat 2,9 miliarde dolari pentru plata unor europeni de seamă, achiziţii de produse de lux şi spălare de bani prin intermediul unor firme britanice.
Este vorba de modul în care Azerbaidjanul îşi oferă prietenia responsabililor politici europeni pentru escamotarea realităţii privind drepturile omului în această ţară bogată în petrol.
De câţiva ani, expresia „diplomaţia caviarului” este cunoscută în cancelariile europene, dar în spatele acestei expresii exotice se ascunde predilecţia regimului azer de a se menaja, obţinând bunăvoinţa responsabililor occidentali prin livrări din acest produs de lux caspic.
16.000 de plăţi secrete
Liderii azeri, acuzaţi de abuz contra drepturilor omului şi de corupţie sistemică, au făcut peste 16.000 de plăţi secrete în perioada 2012-2014. O parte din bani a fost dirijată spre o operaţiune de lobby internaţional pentru sufocarea criticilor la adresa preşedintelui Azerbaidjanului, Ilham Aliev, şi pentru promovarea unei imagini pozitive a ţării sale.
Sume importante au fost acordate unor politicieni şi jurnalişti. Studierea a peste 16.000 de tranzacţii, totalizând 2,5 miliarde euro, relevă un sistem complex şi opac folosit pentru spălarea fondurilor de provenienţă dubioasă (care în mare parte par să fie deturnate de la bugetul de stat), pentru finanţarea luxului aleşilor regimului şi pentru achiziţionarea de prietenii în străinătate.
Firme britanice implicate
Unul din jurnale, „Berlinske”, danez, a avut acces la documente privind conturi în bancă a patru societăţi cu sediul în Marea Britanie şi legate în secret de regimul de la Baku.
Pentru această ţară foarte bogată în petrol, miza este dublă – obţinerea susţinerii în conflictul teritorial cu Armenia, care durează de peste două decenii, şi, mult mai important, anihilarea criticilor ce privesc represiu-nea politică orchestrată de clanul preşedintelui Ilham Aliev, la putere de 14 ani şi care foloseşte fără menajamente arestări arbitrare contra opozanţilor săi politici, a ziariştilor prea critici sau a militanţilor de tot felul.
Tranzacţiile operate de patru societăţi britanice, două în Anglia şi două în Scoţia, care acoperă doar perioada 2012-2014, formează fără dubiu doar vârful icebergului.
S-a folosit peisajul întreprinderilor britanice pentru deplasarea unor mari sume de bani dincolo de autorităţile fiscale. Banii proveneau de la contributori din Azerbaidjan şi din Rusia şi una din principalele bănci europene, Danske, a operat plăţile prin sucursala sa din Estonia.
Danske Bank a recunoscut „spălarea de bani şi alte practici ilegale” şi a semnalat plăţi neregulate în 2014. Regulatorul financiar al Estoniei a recunoscut, la rândul său, că sistemele concepute în branşă pentru oprirea spălării de bani au eşuat. Este vorba de vârful unui iceberg pentru că dosarele relevă plăţi multiple către mai mulţi membri ai Adunării parlamentare a Consiliului Europei. Unul este Eduard Lintner, ex-deputat german, altul este fostul preşedinte italian al grupului de centru-dreapta, Luca Volonte. Plăţile au intervenit în momentul în care Azerbaidjanul era criticat pentru arestarea militanţilor pentru drepturile omului şi a ziariştilor şi pentru organizarea de alegeri frauduloase. Această operaţiune intensă de lobby a avut succes pentru că membri din Consiliul Europei au votat împotriva unui raport critic din 2013 ce viza Azerbaidjanul.
Structuri britanice opace
Burke Files, un anchetator financiar internaţional, a declarat că structurile de întreprinderi britanice erau „absolut opace”. Familia conducătoare din Azerbaidjan nu a fost numită direct, dar dovada unei conexiuni este zdrobitoare. Marile sume de bani veneau prin intermediarii Băncii internaţionale a statului Azerbaidjan, cea mai mare bancă a unei ţări bogate în petrol. În vară, la New York, instituţia a cerut protecţie contra falimentului.
Director general al UNESCO, consultant
Banii au fost oferiţi prin intermediul unor firme britanice lui Kalin Mitrev, un bulgar numit anul trecut în Consiliul de administraţie al Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare din Londra. Mitrev, care a primit cel puţin 425.000 euro pentru consultanţa oferită companiei azere Azerbaidh Avuar Co., recunoaşte plăţile, dar neagă că ar cunoaşte sursa originală a fondurilor.
Dezvăluirea ar putea fi deranjantă pentru soţia lui Mitrev, Irina Bokova, director general al UNESCO. Bokova a acordat unul dintre cele mai mari premii onorifice, Medalia Mozart, vicepreşedintei Azerbaidjanului, Mehriban Alieva, şi a organizat la sediul UNESCO din Paris o expoziţie foto intitulată „Azerbaidjan – tărâmul toleranţei”, eveniment sub egida Fundaţiei Heydar Aliev.
Partenerii lui Trump, prinşi în scandal
În schema Laundromat figurează şi parteneri comerciali ai preşedintelui american Donald Trump, în cadrul unui proiect din 2012 de construcţie a unui turn Trump de lux la Baku. Dezvoltatorul local al proiectului era Anar Mammadov, fiul miliardar al ex-ministrului Transporturilor din Azerbaidjan, Zyia Mammadov.
La acea vreme, familia Mammadov era una dintre cele mai puternice şi cele mai bogate familii din ţară. Holdingul Baghlan, al Mammadovilor, este legat de tranzacţiile Laundromat. Anar Mammadov a publicat o -fotografie a sa cu Ivanka Trump după victoria electorală a lui Trump. În 2012, Organizaţia Trump a semnat un acord cu Mamadovii pentru construirea unui zgârie-nori ultramodern, cu 33 etaje, dar hotelul nu a fost construit. Programul Laundromat nu îl leagă pe Trump de aceste fonduri, dar ridică problema alegerii partenerilor săi comerciali.
Nu este clar de unde provin banii utilizaţi de regimul Aliev. Guvernul rus a vărsat 20,4 milioane dolari în Laundromat prin intermediul companiei sale de arme, Rosoboronpexport. Mai multe tranzacţii se leagă de alt program de spălare de bani de 20 miliarde dolari, Global Laundromat, care a funcţionat plecând din Moscova între 2010 şi 2014, proiect expus în martie de Organized Crime and Corruption Reporting Project (OCCRP), Novaia Gazeta şi Guardian.
Conexiunile cu România
Peste 1,3 milioane de euro au fost direcționate și către România, a dezvăluit ieri „Rise Project”. Potrivit jurnaliştilor, au beneficiat șeful filialei SOCAR, celebra reţea azeră de benzinării, un arhitect italian care a apărat public regimul Aliyev, un deputat azer, dar şi clubul de fotbal Oțelul Galați.
Astfel, afaceristul azer Hafiz Mammadov, finanțator al echipei FC Baku, l-a transferat acum patru ani pe atacantul român Marius Pena de la Oțelul Galați, fosta campioană a României în 2011. Suma de 125.000 de dolari a fost plătită prin intermediul LCM Alliance LLP, una din cele patru companii britanice din schema azeră de plăți.
Mai mult, la compania britanică, Hilux Services, o altă firmă folosită de magnatul azer, a apelat şi deputatul azer Mahir Aslanov. Acesta face afaceri cu mobilă la București de mai bine de două decenii. În 2013, el a cumpărat marfă de 230.000 de euro, pe care a plătit-o prin intermediul companiei.
Nu în ultimul rând, Tural Karimov, fratele vitreg al directorului SOCAR, Hamya Karimov, a fost acuzat în 2016 de procurorii români de evaziune fiscală, după ce a fraudat bugetul companiei petroliere, iar banii câștigați i-ar fi spălat, în 2014, potrivit anchetatorilor, prin interpuși și firme-fantomă.
