» Televiziunea suedeza SVT a difuzat pe 29 octombrie o editie intreaga despre Romania a emisiunii "Kobra" (unul dintre cele mai prestigioase programe culturale din tara).
» Reportajul, care dureaza 30 de minute, surprinde Romania de azi prin intermediul culturii,
numind-o chiar "noul centru al culturii europene".
Introducerea materialului cuprinde si momentul in care Cristian Mungiu a primit Palme d’Or-ul la Cannes. Prima personalitate invitata nu e insa Cristian Mungiu, ci Cristi Puiu. "Nu cred ca eu am pornit un Nou Val. Eu nu cred in ideea de Nou Val in cinematografia romana. Mi-e teama ca e mai degraba vorba de o moda", spune Cristi Puiu filmat in cadrul intim al locuintei sale. Dupa ce spune ca nici nu era greu sa faci ceva nou in cinema cand tot ce se facuse pana atunci fusese prost (iar pe ecran apar scurte secvente din doua filme de Sergiu Nicolaescu, "Nea Marin miliardar" si "Accident"), cineastul vireaza spre zone mai largi. "Ma simt vinovat pentru ca atunci cand a cazut sistemul comunist aveam 22-23 de ani si nu eram interesat de politica. (…) Sunt urme ale filosofiei comuniste in interiorul meu si al celor din generatia mea. Trebuie sa recunoastem ca avem aceste probleme. Altii nu vor sa si le asume. Pe vremea lui Ceausescu nimeni n-a reactionat impotriva lui, deci suntem toti la fel, nimeni nu e vinovat. Dar cu totii suntem vinovati."
Urmatorul artist considerat reprezentativ pentru peisajul cultural de la noi este Loredana, prezentata ca "diva pop" si in acelasi timp ca "artista". "Oh, my God, pentru mine comunismul a fost unul dintre cele mai rele momente din viata!", spune ea, reportajul intercaland secvente din videoclipuri si de la filmarile, in chip de tiganca, pentru MediaPro. Artista invoca si faptul ca nu e inteleasa de toti romanii, unii considerand-o prea indrazneata. Mai natural e Tamango, filmat la el acasa si cu caruta pe camp, in vreme ce din off ne povesteste despre mama sa care "ghicea-n sat", despre tatal care "facea caldari" si de la care a mostenit talentul muzical. "Eu nu sunt manelist", spune Tamango, dupa ce realizatorul suedez Kristoffer Lundström intrebase de manele intr-un magazin de muzica din Bucuresti. "Le tin mai jos, pentru ca se simt ofensati clientii", a raspuns vanzatorul. Dupa interviul cu Cristian Stanciu de la Shukhar Collective, suedezii o iau spre Sibiu, unde se intalnesc intr-o cocheta librarie cu Mircea Cartarescu. Acesta e dezamagit de faptul ca "multi dintre cei care au orchestrat revolutia din ’89 sunt inca la putere", recunoaste ca decembrie ’89 ramane "cea mai mare obsesie a vietii noastre, chiar si dupa 11 septembrie", e sceptic in privinta viitorului (desi am intrat in structurile europene si euro-atlantice, "inca facem lucrurile in felul nostru"), dar e oarecum multumit de conditia artei. "Arta si-a gasit un drum spre un fel de responsabilitate sociala. Cred ca asta e cel mai important lucru care s-a intamplat si cu filmul, si cu literatura, si cu alte forme de arta."
Dupa un interludiu cu artificiile de la Revelionul Integrarii, filmul trece la ultimul sau capitol, adica la una dintre marotele imaginii Romaniei in Occident, Dracula. Daca Barbu Cioculescu afirma ca "Vlad Tepes n-a avut nimic de-a face cu vampirismul", Vesna Goldsworthy de la Kingston University din Londra, care a scris o carte bazata pe legenda lui Dracula ("Inventing Ruritania"), il pune foarte inteligent pe Dracula in context, legandu-l de felul cum sunt receptati azi Balcanii. Ea vorbeste despre "atractia si amenintarea Balcanilor", dar si despre un "rasism al nuantelor, caruia i se permite sa se dezvolte tocmai pentru ca se refera la aceeasi rasa. Jurnalistii indraznesc sa vorbeasca despre Balcani intr-un fel in care n-ar indrazni s-o faca despre Africa, pentru ca in Africa sunt intimidati de diferente evidente." Vesna Goldsworthy citeaza expresia lui Freud, "narcisismul micilor diferente", argumentand ca nuantele devin azi mai importante decat marile diferente. Aceasta abordare neasteptata incheie un reportaj profesionist si eficient, in care obsesiile strainului vizavi la Romania sunt elegant derutate, iar tara se vede foarte bine prin intermediul catorva artisti venind din zone diferite.
"Kobra"
Audienta-record
Pentru inregistrarea acestei emisiuni, producatorul Carl Tofft a stat in Romania timp de o saptamana la inceputul lunii octombrie, iar in ultimele trei zile i s-a alaturat si directorul programului Kristoffer Lundström. Realizat cu sprijinul Institutului Cultural Roman de la Stockholm, care a oferit sugestii si material informativ, filmul a avut o audienta-record pentru o emisiune culturala, 250.000 de spectatori, urmand sa aiba doua reluari. Emisiunea poate fi vazuta si pe internet.
"Sunt urme ale filosofiei comuniste in mine si in cei din generatia mea."
Cristi Puiu
