In timpul scurtei vizite pe care a efectuat-o ieri la Bruxelles, premierul roman Calin Popescu Tariceanu nu a reusit sa-l convinga pe presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, in privinta masurilor luate de guvern in lupta impotriva coruptiei.
Dupa discutiile avute cu Barroso, Tariceanu a evitat sa le transmita jurnalistilor romani mesajul exact despre ingrijorarile Comisiei privind acest domeniu, pentru care Romania este in continuare monitorizata – titreaza site-ul "euobserver.com".
"Este necesar ca guvernul roman sa considere o prioritate si o problema de importanta nationala lupta impotriva coruptiei, care inregistreaza in continuare niveluri inalte" – a avertizat Barroso.
De altfel, Romania si Bulgaria sunt singurele tari membre ale Uniunii Europene care sunt monitorizate inca dupa aderare din cauza lipsei unui progres real in domenii precum reforma justitiei sau lupta impotriva coruptiei si a crimei organizate. Comisia Europeana a introdus in decembrie 2006 un mecanism de monitorizare cu criterii specifice, semestrial, menit sa ajute tarile aflate in dificultate sa-si prezinte realizarile si dificultatile.
In convorbirile purtate cu seful executivului de la Bucuresti, Jose Manuel Barroso a subliniat din nou "necesitatea reinnoirii eforturilor de implemntare a cerintelor europene pe care Romania si le-a asumat pe deplin in momentul aderarii la forul comunitar" – se arata intr-un comunicat de presa. Avertismentul face referire in special la amendamentele adoptate de Parlamentul roman pe 16 septembrie, care afecteaza direct unul din domeniile de monitorizare, si anume procedura de numire si revocare din functie a procurorilor-sefi, caz in care tara noastra este amenintata cu aplicarea "clauzei de salvgardare".
Propunerea ca, printre altii, nici seful Departamentului National Anticoruptie (DNA) sa nu mai fie numit de presedinte, ci de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM )a apartinut vicepresedintelui PNL, Norica Nicolai.
Intrebat in legatura cu oportunitatea acestui demers legislativ, premierul Tariceanu a recunosc ca, din punct de vedere politic, "nu era momentul – mai ales cand acest mecanism, de cooperare si verificare, este in derulare – ca parlamentul sa introduca modificari legislative cu amendamente care sa ridice anumite semne de intrebare". El a adaugat, totusi, ca, din punct de vedere tehnic, in statele europene exista diferite formule de numire a procurorilor-sefi, inclusiv de catre ministrul justitiei, fara "un patent sau o formula unica". Referitor la un eventual raport critic al CE in urma actiunii parlamentului, Tariceanu a sustinut ca, in ultima evaluare a executivului european, "la nivelul guvernului, obiectivele sunt considerate ca indeplinite".
Totusi, premierul a recunoscut ca "exista acest semn de intrebare legat de actiunea parlamentului". In opinia sa, evaluarea CE "va fi una obiectiva si echilibrata". Tariceanu s-a aratat convins ca "si parlamentul intelege ca e nevoie de un efort mai larg, nu numai al guvernului, pentru ca obiectivele sa fie indeplinite". La intalnirea lui Tariceanu cu oficialul european a participat si ministrul justitiei.
La randul sau, Catalin Predoiu a subliniat ca initiativa ca procurorii-sefi sa fie numiti de CSM si nu de presedinte nu a apartinut guvernului, ci parlamentului. "O luam ca atare. Trebuie sa respectam si parlamentul", a spus Predoiu.
Ultimul raport al Comisiei Europene in cadrul mecanismului de cooperare si verificare in domeniul justitiei critica, in iulie, parlamentul pentru lipsa "consensului neechivoc" in sustinerea luptei anticoruptie, mai ales prin modificarile legislative adoptate. Legea se afla pe masa Curtii Constitutionale, in urma unei sesizari a parlamentarilor PDL.
Senatorul Peter Eckstein-Kovacs, care a votat impotriva acestor amendamente, a explicat in mai multe randuri ca legea a fost modificata astfel incat sa poata permite demiterea procurorului sef al DNA, Daniel Morar – aminteste euobserver.com.
Dupa intalnirea de miercuri cu comisarul european pentru justitie, Jacques Barrot, ministrul de resort Catalin Predoiu a precizat ca "lupta impotriva coruptiei la nivel inalt avanseaza prea lent, din perspectiva Comisiei Europene, iar soarta urmatorului raport este in mainile magistratilor si ale Parlamentului".