Diminuarea ajutorului social şi creşterea numărului de inspectori care să controleze la sânge modul în care sunt acordate ajutoarele sociale ar duce la eliminarea celor care parazitează sistemul.
Statul iroseşte 2 miliarde de lei pe ajutoare sociale acordate în mod fraudulos unor familii înstărite, cu terenuri şi tractoare în proprietate, potrivit unui control al Ministerului Muncii. Cauzele principale ale parazitării sistemului de ajutor social sunt anchetele sociale făcute în grabă sau chiar inexistente ale primăriilor, banii acordaţi în scop electoral şi lipsa unui control eficient. Astfel, dintre cei peste opt milioane de asistaţi social, aproape două milioane primesc ajutor de la stat în mod ilegal. Inspectorii sociali au găsit nenumărate nereguli, la toate tipurile de ajutor social acordate de stat.
„La ajutoarele de încălzire, 16 la sută sunt fraude, pe handicap – 36 la sută fraude, alocaţia de sprijin familial – 15 la sută fraudă, venit minim garantat – opt la sută fraudă. Cifre mari, fraude şi erori”, a spus marţi ministrul Muncii, Sebastian Lăzăroiu.
De exemplu, au fost verificate 3977 de dosare la nivel naţional pentru alocaţia de sprijin familial (care se acordă familiilor cu mai mulţi copii, în funcţie de veniturile părinţilor). Dintre acestea, nu mai puţin de 1179 conţin erori.
Sistemul în sine are multe lacune, spune ministrul: inspectorii sunt puţini, primarii – care dau ajutoare în scop electoral – nu pot fi traşi la răspundere şi nu se fac evaluări periodice. „În acest moment, statul român aproape că nu controlează modul în care se dau aceşti 14 miliarde de lei. Hiba vine de la inspecţia socială, care are în acest moment 136 de angajaţi, din care 36 la centru, restul în teritoriu, cam doi pe judeţ, în medie”, spune ministrul.
Soluţii – schimbarea legislaţiei şi reducerea plafoanelor
Oficialii ministerului promit că vor schimba legislaţia pentru a reduce gradul de dependenţă de sistemul de asistenţă socială. Pasul următor va fi suplimentarea numărului de inspectori sociali şi oferirea de stimulente pentru cei care angajează persoane care primesc ajutoare sociale.
„De asemenea, trebuie să plafonăm ajutoarele sociale, să calculăm plafonul maxim de ajutoare sociale pe care le poate primi o familie. Să nu vă surprindă dacă anumite persoane pot lua chiar şi 20 de milioane din ajutoare sociale”, atrage atenţia ministrul.
Cu reducerea sau chiar eliminarea unor ajutoare sociale este de acord şi directorul Institutului de Politici Publice, Adrian Moraru: „Cine este apt de muncă nu trebuie să primească niciun fel de ajutor de la stat. Dacă-l primeşte, normal că nu va mai căuta de muncă”, spune specialistul în administraţie. Potrivit acestuia, cauza principală a haosului din sistemul de asistenţă socială este mâna largă a primarilor, de obicei în timpul campaniilor.
Primar: „Nu mi-a aduc aminte. Parcă m-a amendat”
Dacă la centru ieri vuiau televiziunile şi ministerul muncii era luat cu asalt după declaraţiile ministrului despre parazitarea sistemului, în primăriile cu probleme oficialii erau mult mai liniştiţi. Primarul comunei prahovene Băneşti – unde au fost găsite sute de dosare incomplete – era sigur ieri că e vorba de o confuzie.
„Sigur scrie acolo (n.r. în raportul ministerului) că e voba de Băneşti de Prahova? Că noi am fost mereu cuminţi, am avut toate actele în regulă”, spune edilul Petre Ion Costache, aflat în concediu. Nu de aceeaşi părere este însă cea desemnată să lămurească problema – secretarul primăriei, Elena Miciulescu, care îşi aduce aminte că inspectorii de la Muncă au controlat şi au găsit nereguli. „Dar nu ne-au amendat, ca pe alţii”, spune aceasta, cu o urmă de mândrie.
Şi primarul din comuna prahoveană Berceni avea ieri doar o amintire vagă despre controlul din primăvară al inspectorilor. „Nu-mi aduc aminte. Parcă m-a amendat. Da’ nu mai ştiu cu cât şi pentru ce. Oricum, am rezolvat între timp”, spune Constantin Bucur, edilul comunei în care 400 de dosare ale beneficiarilor de ajutor de încălzire nu conţineau acte doveditoare importante, precum adeverinţele de venit sau documente din care să rezulte dacă titularii cererilor aveau în proprietate sau folosinţă terenuri, animale sau autoturisme.
