Voturile exprimate in primul tur al scrutinului pentru fotoliul de primar general au creat, la prima vedere, un puzzle parca iesit de sub carbunele folosit de Goya pentru a zugravi ororile razboiului. Atat doar ca, in cazul nostru, conflictul este intre ratiune si credulitate, intre educatia civica si manelizarea politicii. Rezultatul: o degradare a vietii publice in municipiu, un regres care face mai lesne de manevrat masa de alegatori, intru si mai mare gloria restauratiei.
La o privire mai atenta, falsul in acte politice este evident, ca si viclesugul adevaratilor conservatori ai scenei politice romanesti: social-democratii. Da, conservatori, pentru ca se preteaza la orice ca sa-si conserve privilegiile mostenite in calitate de esalon de rezerva al regimului comunist. Pentru a se eterniza in zona Puterii, ei au nevoie de voturile celor care se considera – unii, nu putini, pe buna dreptate – victimele tranzitiei la capitalism. Aceasta masa de manevra a social-democratilor (o denumire cu rolul de frunza de vita semantica peste goliciunea respingatoare a unui discurs ideologic falsificat) prefera sa nu inteleaga ca a esuat economic in mare masura tocmai pentru ca bazele noului capitalism romanesc au fost puse tot de cei care au construit, cu succesul cunoscut, si "societatea socialista multilateral dezvoltata".
Stratagema de marketing politic la care au recurs social-democratii a constat din confectionarea unei aure de independent anti-establishment pentru Sorin Oprescu, membru de frunte al PSD pana la recenta "cearta" si stalp al establishmentului in doua sisteme politice pasamite ireconciliabile ideologic. Acest hocus-pocus de adormit copiii a dat rezultate, in primul tur de scrutin, aducand PSD-ului un premiu la care nici nu indraznea sa viseze in vremurile (nu foarte indepartate) in care Alianta D.A. nu se sfaramase. E-adevarat ca, intre timp, nu s-a schimbat doar harta Dreptei romanesti a zilelor noastre, atat cat poate fi ea definita ideologic, ci s-a schimbat si profilul votantului bucurestean mediu, acum mai susceptibil la manelizarea politica. Am folosit cuvantul "votant" pentru ca se pare ca alegatorul bucurestean tipic, cel care nu uita mineriadele si isi doreste un mediu liberal si democrat favorabil bunastarii economice, nu s-a inghesuit la centrele de votare din lehamitea indusa, partial, de comportamentul unora dintre politicienii care ar trebui sa-l reprezinte, dar si de manipularea mass-media. O demobilizare din care bucuresteanul adevarat va fi nevoit sa se trezeasca, daca nu-si doreste restauratia si la nivelul Capitalei.
Conditia necesara pare utopica: refacerea Aliantei D.A., chiar daca numai pana cand se va fi trecut puntea. si pentru ca veni vorba, oblic, de Necuratul: liderul liberal Bogdan Olteanu a declarat ca pentru a face o recomandare de vot pentru turul doi de scrutin, PNL vrea sa stie "in ce masura Sorin Oprescu poate avea un program credibil si in ce masura Vasile Blaga se poate lepada de Satana".
Credibilitatea programului lui Oprescu este mai presus de orice banuiala, pentru oricine nu practica sportul masochist numit "suspendarea ratiunii". Cat despre termeni din categoria "Satana", acestia nu isi au locul intr-un discurs politic civilizat, fiind, de fapt, rezultatul unor suflete catranite din motive care nu tin de binele public, obiectivul marturisit al oricarui politician de buna-credinta.
Liberalii si democrat-liberalii ar face bine sa se lepede de diabolizarea reciproca, de manjirea adversarului cu smoala sau cu titei. Altfel, ranjetul iliescian ne va acoperi cerul, in locul fantasmagoricei autostrazi suspendate.
