În timp ce oraşele americane abia îşi sincronizează semafoarele pen-tru a fluidiza traficul şi au creat recent aplicaţii pentru a-i direcţiona pe şoferi să găsească locuri libere de parcare, multe oraşe europene fac tocmai contrariul: creează medii ostile pentru utilizatorii de maşini, scrie cotidianul american New York Times.
Metodele europenilor variază, dar misiunea lor este clară: să facă utilizarea maşinilor foarte scumpă, astfel încât şoferii să fie nevoiţi să folosească mijloace de transport care sunt mai ecologice.
Oraşe ca München, Viena sau Copenhaga au închis traficul pe mai multe străzi, în timp ce Barcelona şi Paris au benzi pe carosabil destinate exclusiv bicicliştilor. Şoferii din Londra şi Stockholm sunt nevoiţi să plătească taxe mari dacă intră în centrul oraşului. În plus, în ultimii doi ani, zeci de oraşe germane s-au în scris în reţeaua naţională „zone de mediu”, unde numai maşinile cu emisii reduse de dioxid de carbon pot avea acces.
În alte asemenea oraşe se construiesc malluri şi blocuri cu mai puţine locuri de parcare, tocmai pentru a-i descuraja pe oameni să-şi mai cumpere maşini, iar parcarea pe marginea şoselei începe să dispară. Lee Schipper, cercetător la Universitatea Stanford, specializat în problemele transportului durabil, spune că, în ultimii ani, chiar şi foste capitale precum München s-au transformat într-un paradis al celor care merg pe jos.
Oraşele europene par mai hotărâte să ia măsuri
Cel mai probabil, spun jurnaliştii de la New York Times, statele membre UE nu reuşesc să îşi respecte angajamentele luate prin semnarea protocolului de la Kyoto pentru a reduce emisiile de dioxid de carbon decât dacă reuşesc să diminueze numărul celor care folosesc maşinile personale. Statele Unite nu au ratificat acest protocol, autorii articolului recunosc că oraşele europene sunt mai mult mai hotărâte să acţioneze mai ales pentru că majoritatea au fost construite înainte de inven-ţia auto-mobilului, astfel că străzile înguste nu pot suporta un trafic intens.
Uneori este nevoie de măsuri drastice pentru a-i face pe oameni să nu-şi mai folosească maşinile, iar asigurarea unui transport public de calitate ar fi primul aspect. O strategie inovatoare pusă în practică în Europa este decizia de a face parcatul mai dificil şi mai costisitor.
În plus, la Zürich, de pildă, perioada în care semaforul arată roşu a fost prelungită, iar cea în care este verde scurtată, astfel încât trecătorii să nu aş-tepte mai mult de 20 de secunde la semafor. Un oficial al oraşului, Pio Marzolini, a declarat că atunci când este în alte oraşe are impresia că trebuie să aştepte mereu să treacă strada: „Nu mă pot obişnui cu ideea că valorez mai puţin decât o maşină”.
Bucureşti, aproape 500 de kilometri de piste de biciclete
În ultimii ani, au existat şi în Bucureşti încercări de a-i face pe locuitorii Capitalei să renunţe să mai meargă cu maşina. Astfel, şi în centrul vechi din Bucureşti circulaţia maşinilor a fost interzisă în 2005, de atunci această zonă fiind destinată exclusiv pietonilor.
În plus, s-au construit până în prezent aproximativ 500 de kilometri de piste de biciclete, însă utilizatorii se plâng adesea de faptul că nu au fost bine gândite. Printre marile probleme ar fi faptul că, de cele mai multe ori, fie pistele au fost construite pe trotuar, astfel că bicicliştii şi pietonii trebuie să-şi împartă aceste porţiuni de drum, fie sunt înguste şi puţine, şi uneori sunt blocate de diverse obstacole, cum ar fi copaci, cabine telefonice sau diverse construcţii.
În 2009, locuitorii Capitalei au participat chiar la un cros şi au alergat pentru a obţine construirea mai multor piste de biciclete, atunci organizatorii anunţând că pentru fiecare din cei 2.000 de participanţi se va amenaja câte un metru de pistă.
