26.8 C
București
marți, 7 mai 2024
AcasăSpecialSUA dă sancțiuni pentru separatiștii sârbi bosniaci. Cine profită?

SUA dă sancțiuni pentru separatiștii sârbi bosniaci. Cine profită?

Administraţia SUA a lui Joe Biden a transmis recent că va da sancțiuni pentru liderul Republicii Srpska, Milorad Dodik, membru al Preşedinţiei tripartite a Bosniei-Herţegovina, și totodată lider pentru separatiștii sârbi bosniaci, pentru acte de corupţie şi ameninţări la adresa stabilităţii naţiunii, conform site-ului Axios.com.

„ Actele de corupţie destabilizatoare comise de Milorad Dodik şi tentativele de anulare a Acordurilor de Pace de la Dayton, motivate de interese personale, ameninţă stabilitatea Bosniei-Herţegovina şi a întregii regiuni”, anunţă Departamentul Trezoreriei de la Washington, care a dispus impunerea de sancţiuni economice împotriva lui Milorad Dodik şi a grupului media pe care îl controlează.

La rândul său, Departamentul de Stat a introdus interdicţii de călătorie și pentru alți oficiali bosniaci de etnie sârbă acuzaţi de corupţie, printre care fostului președinte al HJPC, Milan Tegeltia, și președintelui parlamentului sârbilor bosniaci, Mirsad Kukic.

Potrivit Departamentului de Stat, Dodik, Tegeltija și Kukić au fost sancționați pentru implicare în acte de corupție. Această decizie presupune, în primul rând, interdicția de a intra în Statele Unite, dar și cooperarea cu companiile acestora, în spatele cărora se află, chiar dacă nu sunt proprietari oficiali.

„Acțiunile lor amenință statul de drept, încrederea publicului în instituțiile și autoritățile democratice, precum și pacea și prosperitatea pentru cetățenii BiH”, se arată în comunicat.
Se mai afirmă că Tegeltija, în calitate de președinte al HJPC-Înaltul Consiliu al Judecătorilor și Procurorilor din Bosnia, a fost implicat în acte de corupție care includ folosirea influenței politice și a puterii oficiale pentru propriul beneficiu.

„Și anume, există informații credibile că Tegeltija și-a folosit poziția pentru a căuta beneficii în schimbul amestecului în procesul judiciar, precum și a manipulării numirii judecătorilor și a altor afaceri publice”, anunță site-ul srbin.info.

Pe lângă Milan Tegeltija, pe lista celor sancționați a ajuns și soția sa, Tijana Tegeltija, căreia i s-a interzis și intrarea în Statele Unite.

În contextul sancționării lui Mirsad Kukić, Departamentul de Stat a declarat că Kukić a fost implicat în activități de corupție legate de exploatarea minei din Banovići.

„În calitate de director al minei, Kukić a fost implicat în acte de corupție prin care și-a folosit influența politică și puterea oficială pentru câștigul personal. Și anume, există informații credibile conform cărora Kukić și-a însuşit fonduri publice pentru câștigul personal și a intervenit în deciziile privind angajarea și numirea pentru a obține beneficii politice”, a declarat Departamentul de Stat.

Milorad Dodik, membru al Preşedinţiei tripartite a Bosniei-Herţegovina, a ameninţat că va retrage Republica Srpska din instituţiile naţionale, inclusiv din Administraţia fiscală, sistemul judiciar şi forţele armate, în scopul reconstituirii armatei sârbo-bosniace.

„ Aceste acţiuni echivalează cu o secesiune fără a o proclama oficial şi reprezintă cea mai mare ameninţare pentru Bosnia-Herţegovina în perioada post-conflict”, a declarat emisarul Naţiunilor Unite, Christian Schmidt.
Uniunea Europeană a criticat activităţile lui Milorad Dodik, dar nu a reuşit să impună sancţiuni împotriva Republicii Srpska, entitatea sârbă din Bosnia-Herţegovina, din cauza opoziţiei exercitate de Ungaria şi pentru a nu afecta relaţiile cu Serbia şi Rusia.

Cum era de așteptat, Serbia este alături de sârbii bosniaci.
„Se înțelege că Serbia se va opune oricăror sancțiuni împotriva Republicii Srpska”, a declarat recent președintele sârb Aleksandar Vučić pentru TV Prva.
El a spus că are o relație de respect cu Dodik, dar că s-ar putea să nu fie de acord cu el în tot ce-și propune.

Pe lângă SUA care va da sancțiuni pentru liderii principali sârbi bosniaci, nici Serbia nu este total de acord cu ce se petrece în Republica Srpska


Cert este, însă, că în ultima vreme, se aud des avertismente că aceste mișcări politice ale lui Dodik nu sunt total în interesul Serbiei, pentru că, după cum se afirmă, în final, cetățenii sârbi ar putea să plătească factura unor gesturi nu foarte bine cumpănite.

„Faptul că președintele Serbiei nu a susținut toate acele rezoluții adoptate de Parlamentul Republicii Srpska, printre care și formarea VRS-Armata Republicii Srpska- și că Vucic subliniază că nu este de acord cu Dodik în toate, ar trebui să-l îngrijoreze cel mai mult pe Dodik și pe echipa care se adună în jurul lui”, spune Majda Ruge, senior asociat al Consiliului European pentru Relații Externe (ECFR), într-un interviu acordat recent.
Republica Srpska se îndepărtează și mai mult de Bosnia după ce Ungaria s-a oferit să-i ofere sprijin economic.

Acum două luni, Milorad Dodik și-a asigurat susținerea economică a unui stat din zonă, interesat de extinderea influenței și în Balcanii de Vest, Ungaria lui Viktor Orban.

„Suntem recunoscători pentru înţelegerea Ungariei faţă de Republika Srpska şi suntem întotdeauna aici pentru a-i primi pe bunii noştri prieteni”, a declarat Milorad Dodik.
Dodik a spus, după întâlnire, că Republica Srpska şi Ungaria îşi continuă „cooperarea excelentă”.
Cineva va pescui în apele tulburi din Balcani. Cine?

Cătălin Șerban
Cătălin Șerban
Cătălin Șerban scrie în presă din anul 2019, iar din februarie 2021 la România Liberă. A fost director de comunicare al Alianței Naționale pentru Restaurarea Monarhiei și președinte al acestei organizații. A primit din partea Casei Regale a României, în anul 2015, Medalia „Regele Mihai pentru Loialitate" pentru organizarea excelentă a Alianței Naționale pentru Restaurarea Monarhiei și pentru devotamentul cu care a promovat ideile și cauza monarhică.
Cele mai citite

Polonia verifică dacă judecătorul fugit în Belarus a spionat împotriva țării sale

Tomasz Szmydt, un judecător de la un Tribunal administrativ din Varşovia, a cerut luni azil în Belarus, spunând că a acţionat în semn de...

Rusia – Ucraina, ziua 783. NATO ar avea două scenarii în care să trimită trupe în Ucraina. De exemplu, dacă Rusia atacă și Republica...

Conducerea Alianței Atlantice ar lua în calcul două scenarii în care NATO ar trimite trupe în Ucraina, pentru a o susține în războiul contra...

România are cea mai mare creștere pentru speranța de viață în UE, dar tot la coada clasamentului este

Spania este ţara din Uniunea Europeană cu cea mai mare speranţă de viaţă, de 84 de ani, şi se află peste media comunitară de...
Ultima oră
Pe aceeași temă