Cea mai mare institutie de invatamant superior din Banat, Universitatea de Vest Timisoara, se confrunta cu un nou caz de plagiat grosolan. Este vorba despre cuprinderea adlitteram intr-un studiu despre regiune a unui articol apartinand istoricului timisorean Ioan Hategan, publicat anterior pe Internet. Profesorul universitar Stefan Buzarnescu, cadru didactic la Facultatea de Sociologie si Psihologie, coordonatorul lucrarii incriminate, da vina pe… tipografie pentru „oribila greseala”.
Editura de Vest din Timisoara a publicat in anul 2004 un eseu tri-lingv, in romana, franceza si en-gleza, intitulat „Un model de inter-culturalitate activa: Banatul romanesc” (ISBN 973-36-0393-7). Lucrarea este semnata de mai multi dascali de la Universitatea de Vest – dr. Stefan Buzarnescu (coordonatorul lucrarii), profesor universitar la Facultatea de Sociologie si Psihologie a Universitatii de Vest, Sorin Pribac, lector universitar la Catedra de Sociologie-Antropologie a aceleiasi facultati, Mircea Neagu si Ana Buzarnescu. O parte importanta a studiului, mai precis capitolul 3 – „Banatul: geneza etimologica a regiunii, dincolo de stereotipuri istoriografice si nostalgii imperiale” -, nu este insa altceva decat un plagiat usor dovedibil. In perioada 2000-2003, istoricul timisorean Ioan Hategan a publicat pe Internet articolul „Banatul. Denumirile regiunii”, care se regaseste adlitteram in studiul profesorilor de la Universitatea de Vest. O simpla privire aruncata asupra celor doua texte dezvaluie si metoda folosita pentru plagiat: doua simple co-menzi de „copiere” si „lipire” (copy/paste) date unui computer legat la Internet.
Au plagiat si greselile!
Pe langa faptul ca nu l-au trecut pe istoricul Ioan Hategan nici la notele de final sau la bibliografie drept sursa de informare, desi, prin aportul fara voie, el a contribuit la realizarea a 10% din studiu, autorii n-au verificat nici informatiile cuprinse in materialul luat de pe Internet. Astfel, apar chiar si micile greseli, confuzii sau chiar informatii eronate strecurate in articolul istoricului Hategan. In schimb, sursa de informare nu este citata nici in variantele in engleza si franceza ale studiului, si nici in variantele publicate pe pagina personala de internet a profesorului Buzarnescu. Adevaratul vinovat de plagiat in acest caz este greu de do-vedit, pentru ca nimeni nu pare sa-si mai aduca aminte cum s-au petrecut exact lucrurile. Stefan Buzarnescu isi recunoaste vina de a nu fi supervizat actiunea de compilare a materialelor, dar pune acest lucru pe seama grabei. „Noua ne-a fost ceruta lucrarea de catre profesori din Elvetia, printre care Cristian Giordano, presedintele Asociatiei Europene de Antropologie, iar timpul de realizare al ei a fost foarte scurt”, se scuza coordonatorul studiului.
„Fereste-ma, Doamne, de prieteni…”
Istoricul Ioan Hategan a ramas uimit cand a aflat ca a fost plagiat de grupul de dascali condus de Stefan Buzarnescu. Asta cu atat mai mult cu cat profesorul este amic bun cu cativa dintre cei care si-au insusit materialul: „Puteau sa-mi dea un telefon, sa-mi ceara acceptul pentru publicarea articolului meu, nu era nici o problema. Dar n-au facut-o si de asta ar trebui sa le fie jena”. Ioan Hategan ne-a declarat ca va incerca sa stea de vorba cu autorii studiului, iar daca raspunsurile acestora nu-l vor multumi, va merge mai departe. „Eu nu am semnat nici o hartie cu ei, nu le-am dat nici un acord. Voi sta de vorba cu onorabilii profesori si nu exclud varianta ca, dupa aceea, sa ma adresez rectoratului Universitatii de Vest. Asa ceva nu am patit pana acum”, spune istoricul Hategan.
Tipografia e de vina (?!)
Profesorul universitar Stefan Buzarnescu da vina din start pe… tipografia la care s-a realizat lucrarea. Cu toate acestea, el nu exclude posibilitatea ca vreunul dintre autori sa fi strecurat printre manuscrise articolul istoricului Hategan. „Cred ca toata aceasta neintelegere e din vina tipografiei, careia noi i-am trimis materialele spre editare (sic!) si tiparire. Voi incerca, desi fapta s-a petrecut in urma cu doi ani, sa vad cine si ce materiale a adus, pentru a stabili unde s-a gresit”, incearca s-o dreaga Buzarnescu. Dar atunci cum se explica faptul ca inclusiv in variantele publicate pe pagina personala de internet a profesorului Buzarnescu omisiunea sursei persista? Culmea e ca acuza de plagiat la adresa grupului de semnatari ai studiului i se pare acestuia o „incri-minare nedreapta”. Cu toate acestea, evidentele vorbesc de la sine. Profesorul promite ca „va da Cezarului ce-i al Cezarului” si va redacta o erata, care sa apara pe volumele aflate la vanzare sau in biblioteci, in care se va spune ca, de fapt, autorul capitolului 3 este istoricul Ioan Hategan.
Rectorul Mihai nu are ce sa le faca
Ioan Mihai, rectorul Universitatii de Vest, a aflat de la reporterii „Romaniei libere” despre acest nou caz de plagiat cu care se confrunta institutia. „Noi nu avem ce sa le facem. Plagiatul trebuie sa-l sesizeze in primul rand cel care a fost prejudiciat. Abia dupa aceea noi putem sa supunem cazul in Comisia de etica. Dar nu avem mijloace coercitive de care sa uzam.” Ca o parere personala, rectorul spune ca din moment ce studentii sunt exmatriculati daca sunt prinsi copiind, aceeasi „unitate de masura” ar trebui aplicata si dascalilor aflati in situatii similare.
Cod etic permisiv
Codul etic al Universitatii de Vest, criteriul dupa care sunt „judecati” profesorii prinsi cu „copiuta”, este unul care lasa portite de scapare. Culmea e ca, spre deosebire de centrul universitar Timisoara, unul dintre cele mai performante din tara, la Targoviste, Arad sau Craiova, de exemplu, codurile etice sunt extrem de dure, mergandu-se pana la desfacerea contractelor de munca ale profesorilor dovediti ca si-au insusit munca altuia. Conform articolului VII, punctul 2, din acest cod, sesizarile de asemenea natura se pot face doar in termen de trei luni de la aparitia lucrarii incriminate. Daca profesorii timisoreni acuzati acum de plagiat vor face rectificarile necesare si vor preciza pe volumele aflate la vanzare sau in biblioteci numele istoricului Ioan Hategan, ei ar putea scapa basma curata dintr-o poveste care ii descalifica, in primul rand, ca dascali.
Precedentul
Universitatea de Vest s-a mai confruntat, in anul 2002, cu un caz de plagiat aproape similar. Lectorul Ionut Crudu, membru in Comisia de etica a Universitatii, titular al unui curs de… etica in cadrul Facultatii de Stiinte Politice, a copiat mai multe pasaje din carti de specialitate aparute in strainatate. Volumul „Institutii Politice Inter-nationale” a fost retras din cir-culatie, dupa ce Ionut Crudu a fost dovedit plagiator. Cu toate acestea, rectorul Ioan Mihai spune ca lectorul Crudu este, bine-mersi, in continuare cadru didactic la Facultatea de Stiinte Politice.
