Municipiul Slatina era, pânǎ de curând, un fief al PDL. Mai ales, dupǎ ce Darius-Bogdan Vâlcov fusese ales primar în 2004 şi 2008. La parlamentarele din 2008, PDL câştigase aici peste 50% din voturi. Odatǎ cu plecarea lui Vâlcov la USL (în aprilie 2012), electoratul slǎtinean a devenit şi el pesedist.
La localele din iunie, Vâlcov a fost reales, de data asta pe listele USL – nu chiar cu 82%, ca în 2008, ci cu un “modest” 67%. La parlamentarele din decembrie, în municipiul Slatina, Darius Vâlcov, acum candidat pentru Senat, a obţinut 73% din voturi, iar candidatul ARD – 9%. O primǎ concluzie: când e vorba sǎ aduleze un lider local, electoratul nu ştie de ideologii, nu-l priveşte cǎ e de stânga sau de dreapta.
Postul de primar devenind vacant (Vâlcov a optat pentru funcţia de senator), s‑au organizat alegeri parţiale pentru funcţia de primar. Nominalizarea PSD pentru aceastǎ funcţie a fost cel puţin surprinzǎtoare: Minel Prina, viceprimarul în funcţie. Dar nu aceastǎ calitate ne intereseazǎ, ci cea de fost director al Direcţiei Tehnice a primăriei, poziţie din care a atribuit ilegal 18 contracte pentru execuţia unor lucrǎri. Pentru asta, a fost condamnat definitiv, în 7 decembrie 2012, la patru ani de închisoare şi interzicerea unor drepturi, inclusiv cel de a fi ales în funcţii publice. Condamnat, dar… cu suspendare.
Care e mesajul pe care-l transmite PSD electoratului slǎtinean, şi nu doar acestuia? Cǎ nu-i e jenǎ sǎ promoveze personaje corupte, cǎ este un partid care se sprijinǎ pe corupţie. De data aceasta nu mai e vorba despre prezumţii, avem de-a face cu o condamnare definitivǎ. Din motive obscure, ea a fost pronunţatǎ cu suspendare (fostul sǎu şef, viceprimarul Gabriel Diaconu, a fost condamnat pentru aceleaşi fapte, tot la patru ani, dar cu executare), dar fapta de corupţie este constatatǎ. Omul e un infractor şi, conform sentinţei, e obligat “să se prezinte, la datele fixate, la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Olt; să anunţe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea; să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă”. Tocmai bun de primar.
Cum a reacţionat electoratul slǎtinean? Ei bine, acesta e fericit cǎ, taman în ajunul alegerilor, unul din foarte puţinele amendamente la legea bugetului acceptate în comisie a fost cel al senatorului Vâlcov, referitor la alocarea unui milion de lei pentru centura de ocolire a Slatinei. În consecinţǎ, infractorul a câştigat mandatul cu peste 70% din voturi. Cum vor fi atribuite contractele pentru executarea centurii ocolitoare, e previzibil.
N-ar fi un caz unic. În urmǎ cu doi ani, scriam în aceastǎ paginǎ despre primarul din Râmnicu-Vâlcea, condamnat şi el pentru corupţie şi ulterior declarat cetǎţean de onoare al oraşului.
În vremea asta, prin mass-media se discutǎ cu încrâncenare ultimul raport al MCV, dacǎ sunt trei sau doi miniştri cu dosare penale. Traian Bǎsescu îi tot dǎ zor cu statul de drept. Victor Ponta explicǎ ce şi cum e cu prezumţia de nevinovǎţie. Antonescu, cǎ e caduc. Are perfectǎ dreptate. Ce relevanţǎ mai are independenţa justiţiei, când la Slatina tocmai s-a votat, cu o majoritate zdrobitoare, împotriva MCV ?
P.S. În ziua alegerilor, am vǎzut la televizor un reportaj interesant : cineva sesiza un poliţist despre nişte maşini care transportau la secţia de vot câteva zeci de alegǎtori. Una din maşini tocmai parcase în faţa secţiei; era albǎ, curatǎ, cu excepţia plǎcuţelor de înmatriculare, acoperite cu strat opac de noroi. Poliţistul a fost prompt, l‑a legitimat şi l-a dus la circa de poliţie. Cum pe cine ? Evident, pe reclamagiu. La volanul maşinii era actualul şef al Direcţiei Economice a primǎriei.
