Președinția României la Consiliul Uniunii Europene, 10 ianuarie 2019 FOTO : Facebook

Stelian Tănase: Camera și Senatul sunt două gloate

Marțea trecută a fost adoptat bugetul de către camerele reunite ale Parlamentului României.

Cătălin Șerban 0 comentarii

11.03.2021 - 23:23

 Proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2021, potrivit anunțului oficial, a fost votat cu 234 de voturi „pentru” şi 170 de voturi „împotrivă”, în prima mare verificare a solidității coaliției de guvernare.
Legea bugetului a trecut de Parlament fără amendamente, toate cele peste 3.600 depuse de PSD fiind respinse de Coaliție. Cu 254 de voturi „pentru” și 128 „împotrivă” a fost adoptat și bugetul asigurărilor sociale de stat.

Prim-ministrul Florin Cîțu s-a arătat încrezător și bucuros de premiera înregistrată:
” Este o premieră când bugetul trece fără niciun amendament. Arată că suntem o coaliție unită, puternică, pregătită să reziste 4 ani. Am bazat acest buget pe investiții record și reformă. Reformă de care toți au fugit și este momentul să o facem. Acest buget forțează reforma.”

Nu au lipsit nici atacurile la adresa opoziției:” Nu am putut să nu remarc cum şi-au motivat votul PSD. Au fost tăiaţi de la buget şi nu mai pot să fure. Minciuni şi numai minciuni. (...) Au crescut pensiile. Noi facem toate aceste lucruri, plătim mai mult, şi pensii şi salarii şi alocaţii, fără să creştem taxe, aşa cum aţi făcut voi trei ani de zile. Nu am crescut nicio taxă şi am crescut veniturile.”

Pentru a intra în vigoare, proiectul legii bugetului de stat trebuie promulgat de preşedintele Iohannis.
Acum doi ani, pe când majoritatea parlamentară și guvernarea o aveau PSD și ALDE, președintele Iohannis a retrimis legea bugetului la Parlament pentru reexaminare, dar aceasta a trecut și a doua oară, ca și acum, la impulsul liderilor coaliției de guvernare de atunci, Liviu Dragnea de la PSD și Călin Popescu-Tăriceanu de la ALDE.

În ambele situații expuse, Parlamentul îndeplinește rolul de a ”valida” practic ce se decide la vârful partidelor ce formează coaliția de guvernare.

Parlamentul a ajuns ușor o anexă a liderilor guvernării

Ce fel de republică avem, parlamentară sau semiprezidențială, devine irelevant.

”Un comentariu acid și pertinent face Laurențiu Priceputu pe pagina sa de Facebook vizavi de rolul tot mai redus al Parlamentului. Apare aici, din nou, o problemă lăsată în șpagat de Constituție.
Anume-dacă Romania este republică parlamentară sau prezidențială. De fapt nu este nici una nici alta. Guvernul este cel care conduce Parlamentul. Ce se decide în Palatul Victoria e bun decis! Nu încape nici discutie, nici tocmeală-esența democrației. Poporul - prostimea altfel spus - e ținut afară în stradă. Cu cît se amestecă mai puțin, cu atît mai bine pentru reprezentanții lui. Mă rog, "cei aleși".... 
"Foarte ciudat titlul de glorie pe care si-l fac liderii coalitiei de dreapta din votarea bugetului fără absolut niciun amendament. Practic a fost pus pumnul în piept tuturor parlamentarilor, și de la putere, și de la opozitie. S-a invocat situația exceptională generată de anul pandemic anterior.
De fapt, este vorba de o continuitate. Parlamentul lui Dragnea vota orice cerea "drăguțul" de șef, iar acum se întâmplă la fel.
Parcă am uitat chinurile cumplite ale oamenilor care au fost nevoiți să iasă în stradă în zloată și ger. Ieșirea în stradă înseamnă nefuncționarea parlamentului.
 De fapt, Camera și Senatul au devenit două gloate care vorbesc ca să se afle în treabă și capătă exclusiv un rol de imagine sau chiar decorativ.

În aceeași ordine de idei intră și prima decizie a noului parlament: autodesființarea indemnizațiilor parlamentarilor ajunși la vârstă înaintată și mentinerea muntelui de pensii speciale, uriase și precoce, pentru instituțiile de forță. 

Liderii partidelor vor să conducă singuri. Democrația, în sensul esențial al participării populației la decizii, constat că se reduce exclusiv la votul din patru în patru ani.

În rest liderii, o mână de 5-6 personaje, hotărăsc tot. Ceilalți "urmează măgarul" și încaseaza pentru asta, lună de lună, sume uluitoate pe card.”, scrie revoltat cunoscutul publicist și scriitor Stelian Tănase. 

Reforma constituțională s-a amânat sine die. Mai ieri, principalii politicieni ai puterii cereau primenirea CCR, nemulțumiți că devenise o ”filială a PSD”.
Și ar mai fi și altele pentru regăsirea democrației pierdute: o dezbatere asupra formei de guvernământ, perpetuată ilegitim de la 30 decembrie 1947, când bolșevicii români l-au șantajat și forțat pe Regele Mihai să abdice, înlăturând și ultima opoziție serioasă în calea comunizării României.
Astfel, s-ar putea reforma Parlamentul României, Avocatul Poporului, Curtea Constituțională a României, Consiliul Legislativ, dar doar printr-o nouă Constituție, în spiritul celei din 1923, spirit care ne lipsește oricum.

 

Comentarii