Grecia şi Ungaria au aprobat planurile pentru construirea unei noi conducte de gaz rusesc, miniştrii de Externe, Nikos Kotzias şi, respectiv, Peter Szijiarto, adăugându-şi numele pe o declaraţie asupra proiectului „Stream Turkey“ semnat la Budapesta marţi, 7 aprilie, alături de omologii lor din Serbia, Macedonia şi Turcia. Reuniunea de la Budapesta reprezintă o nouă lovitură dată unităţii UE asupra crizei din Ucraina, în pofida perspectivelor prea puţin optimiste ale conductei.
Putin nu se lasă descurajat de eşecul planurilor sale de a-şi impune voinţa faţă de UE şi SUA privind ridicarea sancţiunilor contra Rusiei şi apelează mereu la alte variante. Cea mai sigură s-a dovedit atragerea pe orbita Kremlinului a unor ţări europene considerate „verigile cele mai slabe” din UE şi a partidelor extremiste din ţările europene. Proiectul conductei numită „Stream Turkey” este un exemplu, ultima lovitură contra unităţii UE faţă de criza ucraineană. Rusia curtează Cipru, Grecia, Ungaria şi Italia, pregătite pentru a opune un voto în Uniunea Europeană contra extinderii sancţiunilor economice care expiră în iulie şi urmează o decizie de a fi sau nu prelungite.
Textul declaraţiei semnată la Budapesta arată că semnatarii „îşi exprimă susţinerea…pentru crearea unei opţiuni viabilă din punct de vedere comercial pentru o rută şi o sursă de diversificare pentru livrarea de gaz natural plecând din Turcia, traversând teritoriile ţărilor noastre spre ţările din Europa Centrală şi de Sud-Est”. De asemenea, se cere UE să ajute financiar infrastructurile, afirmându-se că gazoductul „va aduce o contribuţie semnificativă la securitatea energetică globală a Europei şi deci trebuie să fie o responsabilitate comună a UE”. Semnatarii au exprimat şi interesul pentru „interconexiunea infrastructurilor de gaz natural din ţările noastre şi o asistenţă financiară din partea Uniunii Europene”.
Tsipras, în pânza „păianjenului“
Premierul Greciei, Alexis Tsipras, aflat la Moscova, are întâlniri cu preşedintele rus, Vladimir Putin, şi alţi responsabili ruşi, după ce liderul de la Kremlin a avut întâlniri anterioare cu liderii cipriot, ungar şi italian. Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al lui Putin, a declarat marţi pentru TASS că Rusia ar putea excepta Grecia de sancţiunile ruse asupra exporturilor alimentare din UE şi negocierile decurg bine. Nikolai Fedorov, ministrul rus al Agriculturii, a declarat la rândul său că Cipru şi Ungaria ar putea, de asemenea, să fie exceptate de sancţiuni. De partea elenă, ministrul Energiei, Panagiotis Lafazanis, declara că: „am sentimentul că vizita lui Tsipras la Moscova şi întâlnirea cu Vladimir Putin ar putea deveni o etapă importantă”. „Noul capitol în dezvoltarea cooperării greco-rusă, care va cuprinde şi conducta de gaz rusesc pe solul grec, poate aduce schimbări drastice şi foarte pozitive în mediul politic şi imaginii regiunii noastre în Europa”.
Potrivit media rusă, Rusia ar putea oferi Greciei credite şi reduceri controversate privind datoria pentru furnizările de gaz în schimbul activelor ţării. Aderarea premierului grec al stângii radicale la politica Moscovei faţă de UE şi în Ucraina şi opoziţia la sancţiunile contra Rusiei care sunt „un drum care nu duce nicăieri” pare să îi aducă beneficii din partea lui Putin. Referindu-se la extinderea conductei gaziere a Rusiei „Stream turkey” la Grecia, ministrul grec al Energiei, Lafazanis, a declarat că decizia finală a problemei va aparţine premierului Tsipras, pe baza intereselor naţionale ale Greciei şi nu Comisiei Europene. Şeful Gazprom, Alexei Miller, a acuzat la rândul lui Comisia Europeană care a blocat proiectul gazoductului South Stream şi a avertizat că dacă UE nu îşi creează propria infrastructură la frontierele greco-turce, 47 miliarde metri cubi de gaz vor fi pierdute pentru Europa. Miller a mai precizat că din totalul de 63 miliarde tone gaz care pot fi transportate de noua conductă, 16 miliarde tone vor fi distribuite pe teritoriul turc iar restul va fi vândut fie în Europa, fie pe piaţa liberă.
Viitorul „Stream Turkey“
Ministrul turc, Volkan Bozkir, a decla-rat că viitorul „Stream Turkey“ – proiectul gazoductului care va transporta gaz rusesc – depinde de interesul manifestat de UE. Prezent la Budapesta marţi, la summitul asupra securităţii energetice, a precizat că a evaluat – cu miniştrii macedoneni, sârbi şi greci – securitatea energetică regională şi s-a concluzionat că Stream Turkey va îmbogăţi căile de aprovizionare şi sursele de gaz.
Credite contra averi private în Grecia
Sâmbătă, Martin Schultz, preşedintele Parlamentului European, declara că ar fi „inacceptabil” dacă Tsipras „compromite politica comună a Europei asupra Rusiei” în schimbul ajutorului Kremlinului. Dar Kommersant, citând o sursă guvernamentală rusă, relevă că liniile de credit pentru Grecia sunt deja pe masă. „Suntem pregătiţi să discutăm posibilitatea acordării de noi credite Greciei. Dar, aici în Rusia, la rândul nostru suntem interesaţi de acţiuni reciproce, în special ca Rusia să primească averi particulare în Grecia”, declară sursa citată. Rusia nu dă nimic fără să primescă ceva în schimb şi profită de problemele „victimei” pentru a obţine ce vrea.
Neîncredere
Partenerii europeni ai Greciei sunt îngrijoraţi de vizita lui Tsipras la Putin şi Comisia Europeană a avertizat deja că „toate statele membre (UE) ar trebui să vorbească pe o singură voce, chiar contra Rusiei”. Iar preşedintele Comisiei pentru afaceri externe din Parlamentul European, Elmar Brok (CDU), a apreciat călătoria lui Tsipras la Moscova „un comportament ameninţător”, premierul elen dorind să „demonstreze că Grecia ar putea fi diferită”. Brok a avertizat Atena să nu rişte unitatea UE. Tsipras trebuie să ştie clar că nu se poate lega de Moscova, aşa cum vrea, în caz contrar înseamnă că doreşte să iasă din Europa pentru altă hemisferă. Vizita lui Tsipras în Rusia face parte din pokerul Greciei cu creditorii externi privind datoria sa externă.
