Sommet sau summit?

Fiindca la Bucuresti este o reuniune la varf a liderilor din tarile francofone, ar trebui sa i se spuna sommet. Dar cum influenta limbii engleze in jargonul ziaristic se face tot mai simtita, nu m-ar mira sa i se spune si summit! Insa nici unul din cei doi termeni nu-i fac un real serviciu informatiei. Ambii raman inca insuficient adoptati de limba romana si de vorbitorii ei de baza, asa ca nu ar fi deloc demodat sau redundant sa i se spuna chiar Cea de-a XI-a intrunire a sefilor de stat si de guvern din Organizatia Internationala a Francofoniei. Stiu ca pare lung, dar cel putin este clar. Idem pentru monitorizare, branding sau cine stie ce rating; pentru limba romana actuala, asemenea inghesuieli neologistice inca raman doar mofturi. Daca tot e sa copiem ceva din presa anglo-saxona, ar trebui sa transpunem cu precadere limpezimea acelor articole din care s-a fortat importul lexical, rigoarea demonstratiilor de idei ce reprezinta armatura lor si care, la o adica, se multumeste cu terminologia cea mai umila. Altfel, ne situam in vechea si romaneasca discutie a formelor fara fond. Ea a contaminat, de catava vreme, si comentariile despre rostul francofoniei sau despre locul Romaniei in aceasta organizatie. Spiritele simpliste vad in existenta francofoniei o tentativa disperata si quijotesca a Frantei de a mai salva ceva din vechiul ei prestigiu. Ironiile acelora sunt de rigoare, insotite de servilism disimulat sub anglicisme. Adevarul e ca francofonia reprezinta realmente un spirit de independenta in slujba diversitatii, intr-o lume ce risca sa fie aplatizata nu atat de limba engleza simplificata – o vulgata de hotel sau de aeroport international -, cat de imperiul economic dominant ce si-a ales ca vehicul de comunicare aceasta novlangue. Daca initiativa de a grupa tarile francofone de pe toate continentele a venit din Africa, putem spune ca in interiorul grupului s-a difuzat treptat o conceptie europeana, ce respecta diversitatea culturilor si incurajeaza pastrarea specificitatilor. Europeana, fiindca istoria europeana a culturilor si mentalitatilor a fost multipla, si e de dorit sa nu dispara pentru a deveni o neo-realitate de tipul mobilelor Ikea, pe care le asamblezi acasa dupa ce le-ai cumparat bine impachetate. Altfel, in curand, vom inghiti pe toate meridianele lumii aceleasi bucate sintetizate, vom vedea aceleasi filme trase pe un singur calapod, vom vehicula aceleasi 400 de cuvinte in fraze scurte cat teava rece a unui pistol si vom dobandi aceleasi automatisme forjate de sacrosancta mondializare (sau globalizare). Si vom trai in camere mobilate identic, la Moscova sau la Madrid. Prin ceea ce are ea mai bun, francofonia nici nu este o pledoarie pentru utilizarea limbii franceze. Ea vrea si pastrarea vie a limbii baste sau a dialectului friulan, si perpetuarea traditiilor cu care se face branza de capra din sudul Frantei sau branza de burduf in Bucegi.