Intentia Guvernului de a majora impozitul pe cladiri si pe mijloacele de transport, chipurile sa-i determine pe bogati sa scoata mai multi bani din buzunar catre bugetul statului, deci sa plateasca pentru bogatie, starneste deja controverse si punctele de vedere sunt dintre cele mai diverse. Fara a reveni asupra a ceea ce s-a mai scris in ziarul nostru, anume ca daca se va lua in calcul strict capacitatea cilindrica a autoturismului sau suprafata locuintei, este foarte probabil ca si romanii normali, deci fara nici o legatura cu opulenta afisata ostentativ de destui compatrioti, sa pice in plasa guvernamentala. Trebuie sa reamintim ca in prezent deja este taxata multiproprietatea, de la al doilea imobil in proprietate aplicadu-se majorari ale impozitului aferent. Cu toate acestea, masura nu a rezolvat foarte mare lucru, mai ales ca diferentierea pe zone nu s-a facut cu obiectivitate.
Societatea Academica Romana (SAR) sustine de mai multi ani ca in Romania impozitul pe proprietate (case si terenuri) se afla intr-o situatie paradoxala – anume ca este in acelasi timp ineficient si inechitabil si Executivul ar trebui sa stabileasca impozit pe case, nu pe „lux” .
O scurta istorie a impozitului pe proprietate dupa 1990 arata foarte clar ca esenta nu s-a schimbat, micile cosmetizari, facute mai ales dupa interesul grangurilor, nu au rezolvat mare lucru. Reamitim ca prima lege a fost nr. 27/1994, care a introdus taxele si impozitele locale. Atunci, valoarea pe metrul patrat construit s-a facut in baza unor criterii tehnice – materialul din care sunt facuti peretii, existenta sau inexistenta utilitatilor etc. si, dupa cum sustine SAR, s-a produs „decuplarea de realitatea pietei”. Dupa aproape un deceniu, legea s-a schimbat si s-a adoptat Ordonanta nr. 36/2002, inca in vigoare, potrivit careia s-a introdus ideea de zonare si numar de proprietati. Dar si aceasta lege a fost „torpilata” in aplicare, probabil din cauza intereselor mari ce puteau fi afectate. Coeficientii de corectie au fost stabiliti foarte aplatizat si nu traduc deloc diferentele reale de valoare dintre proprietati. De exemplu, o constructie dintr-o comuna din Botosani care astazi are o cota reala de piata de 9.000 de euro si ar fi transplantata in Capitala pe Soseaua Kiseleff ar avea o valoare de doar 13.000 de euro. Evident, complet fals, avand in vedere ca in realitate valoarea respectivei case s-ar multiplica de 10-15 ori”, sustine SAR.
In plus, pentru a evita adoptarea unei legi care din start sa iste fel de fel de controverse, evident ca vor fi nemultumiri, SAR propune Guvernului ca o astfel de reforma sa fie facuta cu consultarea autoritatilor locale, in fapt principalii beneficiari.
„Romania ramane o tara cu reflexe centraliste, in care administratia de la Bucuresti tinde sa micromanagerizeze pana la detaliu afacerile locale, mergand pana la mp pe tipuri de cladiri, ca pe vremea lui Cozmanca. Noua lege a impozitelor locale ar trebui sa fie un cadru care sa permita mai multa experimentare la nivel local, intr-o tara in care piata imobiliara este pe zi ce trece mai sofisticata. Asa stau lucrurile in tarile central si sud-est europene cu care ne comparam mereu si in care autonomia locala inseamna realmente ceva.”
Impozitare ad valorem
Concret, SAR propune ca Guvernul sa vina cu o lege-cadru care sa incurajeze introducerea sistemelor de impozitare ad valorem, prin proiecte initiate la nivel local, in special in marile municipii, care au capacitatea si interesul s-o faca.
„Ca discurs politic, Guvernul trebuie sa anunte pur si simplu ca elimina regresivitatea impozitelor, fara referiri contraproductive la "lux", progresivitate sau retorica muncitoreasca gen "cei bogati sa plateasca mai mult ca au de unde". Argumentul corect este ca ei platesc astazi mai putin decat media, deci o simpla aliniere rezolva lucrurile. Orice alte discutii produc confuzie si, de ce nu, indeparteaza o buna parte din electoratul Aliantei, cel mutat in case noi, pe care le vad ca pe un pas catre normalitate, nu ca pe un lux”, mai afirma SAR.
Realizarea unei baze de date privind valoarea de piata a proprietatilor imobiliare nu ar fi foarte grea, avand in vedere ca exista societati specializate care se ocupa cu astfel de lucrari. Pe de alta parte, Executivul, de dragul populismului ieftin, nu ar trebui sa catalogheze la capitolul mari vile si averi toate casele pe care unii romani si le-au construit prin credite la care platesc toata viata. Sau ca si-au pavat singuri sau chiar si-au platit drumul de acces, plus electricitatea, gazele etc., ca autoritatile locale nu au bagat nici un banut in viabilizarea zonei respective, iar acum sa vina sa stoarca tot mai mult. Dar aceasta ar fi o alta discutie, aceea ca persoanele din clasa de mijloc care se indatoreaza pentru a-si construi case ar trebui sa beneficieze de o reducere a impozitului pe venit. Evident, asa este prin tarile civilizate, nu la noi! Despre impozitarea masinilor la valoarea de piata ar fi si mai usor. Nu capacitatea cilindrica spune totul, ci un catalog pe care-l are fiecare firma de autoturisme si in care este trecut pretul foarte clar. Cum s-a mai scris in ziarul nostru, un ARO are capacitatea cilindrica de peste 2.000 cmc. Este o masina de lux? Nici vorba. Dar, asa cum ne-a obisnuit pana acum, nici actualul Executiv nu va fi mai breaz.
