Reprezentantii partidelor venite la putere acum doi ani au dovedit “lipsa vointei politice” in combaterea ferma a coruptiei, inscriindu-se in aproape aceleasi tendinte ca fosta guvernare. Aceasta este concluzia la care au ajuns Centrul de Resurse Juridice (CRJ) si Institutul pentru Politici Publice (IPP) in urma monitorizarii activitatii institutiilor cu atributii anticoruptie.
Rezultate slabe au fost constatate atat in ceea ce priveste controlul si combaterea conflictelor de interese si a incompatibilitatilor, cat si referitor la verificarea averilor. De vina sunt, in opinia organizatiilor care au realizat studiul, lipsa de preocupare a conducatorilor institutiilor publice, lipsa mecanismelor de control si sanctionare, dar si existenta unei legislatii neclare, cu prevederi contradictorii, special introduse pentru a oferi portite de scapare. Asa a fost, de exemplu, posibil ca, in ultimii zece ani, sa fie verificate averile a 300 de persoane, dar in nici macar un caz nu s-a ajuns la concluzia ca bunurile ar fi fost dobandite ilicit.
Lipsesc vointa politica si strategiile coerente
Monitorizarea facuta de CRJ si IPP a vizat atat activitatea serviciilor teritoriale ale DNA si a comisiilor de cercetare a averilor de pe langa Curtile de Apel, cat si activitatea institutiilor locale care au atributii in prevenirea si combaterea conflictelor de interese si a incompatibilitatilor. Cu aproximativ doua luni inainte de intrarea in UE, conform studiului, functionarea acestora se caracterizeaza prin “foarte multa confuzie, incoerenta si lipsa de viziune”. “Nu exista vointa politica, o viziune coerenta pentru o strategie de prevenire a faptelor de coruptie”, se mai arata in concluziile monitorizarii.
In ceea ce priveste serviciile teritoriale ale DNA, printre problemele sesizate se numara numarul mic al procurorilor raportat la numarul mare de dosare in lucru: circa 3 persoane la un numar mediu de cazuri de 34. O alta deficienta se refera la inexistenta unor rapoarte de activitate ale structurilor teritoriale, performantele acestora fiind inglobate de-a valma in raportul anual de activitate al DNA.
Averi albite cu prea mare usurinta
Cea mai ingrijoratoare situatie se regaseste in activitatea comisiilor de control al averilor de pe langa Curtile de Apel. In perioada 1996-2006 au fost verificate 300 de persoane, dar in nici un caz nu s-a ajuns la concluzia ca averile acestora nu pot fi justificate. Si aceasta deoarece verificarile s-au facut formal si s-au acceptat justificari dintre cele mai putin credibile. In multe cazuri, asa-zisul control s-a rezumat la chemarea persoanei in cauza pentru a da o simpla declaratie! De exemplu, in 1997, in toate cele patru cazuri vizand averile unor prefecti si subprefecti, Comisia Curtii de Apel Constanta s-a multumit sa dispuna acelasi text: “Intimatii nu au dobandit o cota-parte din avere sau anumite bunuri determinate care sa aiba un caracter ilicit”, desi nu au fost solicitate nici expertize si nici documente justificative privind veniturile. Cazuri similare se gasesc la Curtile de Apel Galati, Timisoara, Craiova, Alba Iulia, Iasi, Suceava si altele.
Justificari puerile
Iata cateva dintre justificarile acceptate, fara ezitare, de comisiile de cercetare in perioada 2001-2004, cand au fost cercetati numerosi angajati ai Ministerului de Interne, dar nu s-a dat nici o hotarare definitiva de confiscare a averilor:
“Imprumuturi nerestituite de 450 milioane lei” Ð dosarul 1/2001, Curtea de Apel Constanta;
“Daruri in valoare de 155 milioane lei de la martorul I.P.” Ð dosarul 3/2001, Curtea de Apel Constanta;
“Cercetatii au mai sustinut ca intre ei si numitul L.C., in decembrie 2000, a intervenit o intelegere verbala in sensul ca acesta sa le dea o suma de 10.000 USD pentru apartamentul in care locuiesc ei, ei primind banii, urmand ca apartamentul sa il elibereze in 2003, intrucat L.C. si sotia acestuia lucreaza din 1992 in Italia, urmand sa revina in tara” Ð dosarul 2/2001, Curtea de Apel Galati;
“In 1994, sotia cercetatului a primit cu titlu de donatie de la o matusa din Bucuresti suma de 19.000 dolari, motivat de faptul unor relatii de afectiune profunda si a inexistentei unor rude apropiate” Ð dosarul 4/2001, Curtea de Apel Targu-Mures;
“Venituri realizate din valorificare lapte, carne (5-6 porci/an), material lemnos” Ð dosarul 1/2003, Curtea de Apel Targu-Mures, persoana cercetata indeplinea functia de prim-procuror la Parchetul de pe langa Judecatorie;
“Cercetatul a aratat ca a obtinut banii din cultivarea si vanzarea productiei de pepeni, porumb, grau, fasole, dovleci si legume” Ð dosarul 15/2001, Curtea de Apel Galati;
“Primirea in 1986 ca daruri de nunta a sumei de 300.000 lei, precum si a unui autoturism Dacia 1310” Ð dosarul 12/2001, Curtea de Apel Timisoara;
“In luna iunie 1997, cu ocazia absolvirii liceului de catre fiul cercetatului, s-a organizat o masa festiva la restaurant, la care au participat 150 de persoane, adunandu-se suma de 9.000 marci germane” Ð dosarul 11/2001, Curtea de Apel Targu-Mures.
