Zece dintre persoanele reţinute pentru fraude informatice şi înşelăciune au primit, miercuri seară, mandate de arestare pentru 29 de zile, celelalte două persoane pentru care se emisese ordonanţe de reţinere şi care nu se află în ţară urmând să fie citate la domiciliu, în vederea arestării, potrivit Mediafax.
Procurorul şef al DIICOT Sibiu, Danusia Boicean, a declarat că Tribunalul Sibiu a emis, miercuri seară, mandate de arestare pentru 29 de zile pe numele a zece dintre persoanele care au fost prezentate instanţei cu propunere de arestare preventivă.
“Mulţi dintre ceilalţi inculpaţi au primit interdicţia de a părăsi ţara, iar pentru cei care au avut o singură retragere cu sumă mică nu s-a dispus nicio măsură. Cele două persoane care sunt fugite din ţară urmează a fi citate la domiciliu, în vederea arestării”, a declarat Danusia Boicean.
Ea a precizat că, în cazul inculpaţilor care au operat din penitenciar, fiind condamnaţi în alte dosare, s-au emis, de asemenea, mandate de arestare, acestea având relevanţă în eventualitatea unei eliberări condiţionate.
“Pentru fiecare dosar se emit mandate de arestare. Ei ar putea oricând să ceară eliberare condiţionată pe diferite motive, dar se ţine cont de celelalte arestări în această eventualitate. În cazul în care sunt condamnaţi, pedeapsa se contopeşte”, a explicat Danusia Boicean.
Potrivit acesteia, membrii reţelei acuzate de fraude informatice şi înşelăciune, prin care au provocat un prejudiciu de 350.000 de euro, riscă până la 20 de ani de închisoare.
Procurorii sibieni au dispus reţinerea a 12 dintre membrii grupării acuzate de fraude informatice şi înşelăciune, printre ei aflându-se o femeie, dar şi presupusul lider al reţelei, Petru Mihai Dan, aceştia urmând să fie prezentaţi instanţei cu propunere de arestare preventivă.
Şeful Biroului de Combatere a Criminalităţii Organizate (BCCO) Alba, Traian Berbeceanu, declara că procurorii au dispus reţinerea pe 24 de ore a 12 dintre membrii grupării acuzate de fraude informatice şi înşelăciune.
Printre persoanele reţinute se aflau doi inculpaţi care au operat din penitenciare, unul fiind chiar presupusul lider al grupării, sibianul Petru Mihai Dan, condamnat la 25 de ani de detenţie pentru uciderea, în 2006, a unui cetăţean german.
De asemenea, s-a dispus reţinerea a şapte bărbaţi şi a unei femei dintre membrii reţelei care operau din libertate.
În plus, procurorii au reţinut două persoane care nu au putut fi aduse la audieri, fiind plecate din ţară.
Liderii şi membrii grupării suspectate de înşelăciune şi fraude informatice, condusă de deţinuţi, au fost audiaţi, marţi seară, la sediul DIICOT Sibiu, în total fiind audiate 70 de persoane.
Şeful Biroului de Combatere a Criminalităţii Organizate (BCCO) Alba, Traian Berbeceanu, declara, marţi, într-o conferinţă de presă susţinută la Sibiu, că peste două sute de poliţişti din întreaga ţară au participat la operaţiunea de destructurare a reţelei suspectate de fraude informatice şi înşelăciune. Potrivit lui Berbeceanu, liderii grupării se foloseau în activitatea lor de telefoane de ultimă generaţie care le garantau accesul la internet. “În fapt, liderii grupării, care se aflau în stare de detenţie în penitenciare din ţară, au racolat «săgeţi» care aveau rolul de a scoate sumele de bani cu care băncile sau societăţile comerciale prejudiciate erau păgubite. În realizarea activităţilor infracţionale cei aflaţi în detenţie foloseau telefoane mobile din generaţia Smart cu acces la internet”, spunea Berbeceanu.
Potrivit acestuia, liderii grupării contactau reprezentanţii MoneyGram sau Western Union de la băncile respective şi, sub motivul că sunt de la un serviciu de securitate bancară, le solicitau să facă simulări în ceea ce priveşte transferul de bani.
“Acestea erau, de fapt, transferuri de bani pur şi simplu. În momentul în care primeau de la operatorul respectiv codul unic pentru transfer, îl trimiteau prin SMS «săgeţilor» din afara penitenciarului, care îndată retrăgeau banii. În acest fel s-a cauzat un prejudiciu de 350.000 de euro”, explica Berbeceanu.
Şeful BCCO Alba a afirmat că investigaţiile sunt extinse “în legătură cu fapte de înşelăciune comise faţă de alte bănci sau alţi agenţi economici, operatori Western Union sau MoneyGram din afara ţării”.
Întrebat în ce ţări s-au desfăşurat acţiunile grupării, Berbeceanu a menţionat că s-au probat acţiuni în Italia, Spania, Emiratele Arabe, Bulgaria şi altele, ceea ce înseamnă că prejudiciul ar putea fi mai mare.
Un număr de 30 de percheziţii au avut loc, marţi dimineaţă, în Prahova, Dâmboviţa, Ploieşti şi Ilfov, la membrii unei grupări conduse de cinci deţinuţi care ar fi înşelat unităţi bancare, supermarketuri şi alte companii cu peste 350.000 de euro.
Oamenii legii şi procurorii au făcut trei controale şi în penitenciarele Oradea, Mărgineni şi Ploieşti.
Procurorii sibieni anunţau că gruparea a fost constituită, la începutul anului 2011, de un sibian, Petru Mihai Dan, condamnat la 25 de ani de închisoare pentru uciderea unui cetăţean german, în anul 2006. Acesta a fost ajutat de alţi patru bărbaţi, doi dintre ei foşti deţinuţi.
Potrivit procurorilor, din actele existente la dosar şi investigaţiile făcute în cauză a reieşit că gruparea infracţională a prejudiciat mai multe bănci, supermarket-uri şi Poşta Română. Printre părţile vătămate se numără Banca Transilvania, Garanti Bank, Banca Comercială Română, Raiffeisen Bank, Banca Comercială Carpatica, Carrefour, Smith & Smith şi Sharif Jabri.
Potrivit procurorilor, Petru Mihai Dan “şi-a asumat rolul de a efectua apelurile telefonice către agenţii MoneyGram şi Western Union, sub o identitate falsă, şi a indus în eroare angajaţii pentru a-i determina să introducă anumite date în aplicaţiile de transfer menţionate prin care, în realitate, se efectuau transferuri de bani către persoanele indicate de acesta”.
Procurorii sibieni afirmau că alţi membri ai reţelei aveau rolul de a identifica persoane dispuse să scoată banii din respectivele transferuri, le luau datele de identificare şi le comunicau lui Petru Mihai Dan în penitenciar, de unde acesta realiza tranzacţiile. Cei care îşi dădeau datele de identificare primeau un comision, restul banilor ajungând la membrii reţelei, apoi la tatăl lui Petru Mihai Dan, care se ocupa de gestionarea lor şi îi punea fiului său la dispoziţie mijloacele tehnice necesare pentru continuarea activităţilor infracţionale.
