Aproximativ cinci sute de persoane au participat la cele două manifestări organizate la Sfântu Gheorghe de PCM, respectiv UDMR, pentru comemorarea semnării Tratatului de la Trianon, transmite corespondentul MEDIAFAX.
PCM Sfântu Gheorghe a organizat şi în acest an, ca şi în anii precedenţi, comemorarea semnării Tratatului de la Trianon în Parcul Central “Elisabeta” din municipiu.
La manifestare au participat circa două sute de localnici, alături de conducerea PCM, PPMT Covasna şi de reprezentanţi ai organizaţiilor de tineret maghiare.
Participanţii au arborat drapelul secuiesc şi pe cel ungar, iar unii dintre ei au purtat panglici de doliu.
Comemorarea a început cu bătaia clopotelor bisericilor istorice maghiare, urmată de un recital de poezie şi de discursuri ale reprezentanţilor organizaţiilor politice maghiare, precum şi ale tinerilor maghiari, terminându-se cu rugăciuni şi cu intonarea imnului secuiesc şi a celui ungar.
Din Parcul Central oamenii au mers la cea de-a doua manifestare, organizată de UDMR, care a avut loc în faţa Teatrului din Sfântu Gheorghe, sub semnul “Zilei Solidarităţii Naţionale”, iniţiată de Parlamentul Ungariei.
Aici au fost prezenţi, în total, aproximativ cinci sute de oameni, alături de liderii locali şi judeţeni ai tuturor formaţiunilor maghiare, respectiv UDMR, PCM şi PPMT.
Invitatul principal al manifestării a fost călugărul franciscan Bojte Csaba, din Deva, preşedinte al Fundaţiei “Sfântul Francisc”, care are grijă de copiii orfani.
Având în vedere că organizatorii au dorit o manifestare depolitizată, niciun politician nu a ţinut discursuri la acest eveniment.
Tratatul semnat în 4 iunie 1920 la Grand Palace de Trianon de la Versailles (Franţa), după Primul Război Mondial, consfinţea unirea Transilvaniei şi Banatului cu România. În urma aceluiaşi act, Slovacia şi Rutenia au revenit Cehoslovaciei, Burgenlandul – Austriei, iar Croaţia şi Slavonia – Iugoslaviei. Tratatul a fost semnat de 23 de state. Din Europa, semnatarele au fost, de o parte Ungaria, iar de cealaltă statele Antantei, printre care România şi cele trei state noi: Polonia, Cehoslovacia şi Iugoslavia (la vremea respectivă Regatul Sârbilor, Croaţilor şi Slovenilor).
