Rusia transmite semnale încrucișate în legătură cu planul creării unui nou stat în estul Ucrainei, pe teritoriul Regiunii Donețk. Deși a punctat că ideea se situează în afara Acordului de la Minsk, Moscova a transmis că planul va fi supus dezbaterii publice, dar a evitat să precizeze dacă-l susține sau nu.
Deloc întâmplător, devoalarea acestui plan de către separatiștii din Donețk a avut loc marți, cu o zi înainte de reluarea tratativelor de pace de la Minsk.
„Această iniţiativă nu se încadrează în procesul de la Minsk. O iau pur şi simplu ca pe o invitaţie la discuţie. Această declaraţie nu are efecte cu caracter constitutiv“. Aceasta a fost reacția lui Boris Grizlov, negociatorul-şef al Moscovei pentru problema privind estul Ucrainei, citat de Agenția TASS, după ce separatiștii pro-ruși din Regiunea Donețk au proclamat marți înființarea unui nou stat în estul Ucrainei, denumit “Malorusia“ sau „Mica Rusie“, care să cuprindă nu doar regiunile separatiste pro-ruse din estul Ucrainei, ci întreg teritoriul ţării. Ucraina ar urma să devină astfel o federație și ar reveni la numele din perioada Imperiului Țarist.
Ce vor separatiștii din Donețk
Aleksandr Zaharcenko, liderul autoproclamatei Republici Populare Doneţk, a declarat că va fi elaborată o nouă Constituţie, supusă unui referendum.
„Considerăm că statul ucrainean, în forma în care era, nu mai poate fi restabilit. Noi, reprezentanţii regiunilor fostei Ucraine, cu excepţia Crimeii, proclamăm crearea unui nou stat, succesor al Ucrainei“, a proclamat el.
Capitala noului stat ar urma să fie, potrivit lui Zaharcenko, în Doneţk. „Le propunem locuitorilor Ucrainei o modalitate paşnică de rezolvare a situaţiei dificile, fără război. Este ultima noastră propunere“, a insistat Zaharcenko, explicând că noul stat ar urma să fie unul federal, cu regiuni cu grad mare de autonomie.
Liderul separatist din Donețk a susţinut că s-a consultat cu reprezentanţi ai altor regiuni ucrainene. Separatiştii din regiunea vecină Lugansk, aliaţi ai miliţiei din Doneţk, s-au declarat însă surprinşi de anunţ, subliniind că declarația referitoare la caracterul statal nu a fost discutată anterior cu ei.
Reacții internaționale vehemente
Anunțul separatiștilor din Donețk a provocat reacţii consistente din partea Kievului, Parisului și Berlinului, care au condamnat vehement acest plan. Preşedintele Ucrainei, Petro Poroşenko, a afirmat că acesta este parte a unui „spectacol cu marionete“ dirijat de Rusia. El a promis reinstaurarea suveranităţii ucrainene în regiunile controlate de către rebeli. „Proiectul «Noua Rusie» este îngropat“, a punctat Poroşenko, prin intermediul purtătorului său de cuvânt. Viktor Muzhenko, şeful Statului Major al armatei ucrainene, a avertizat că poporul ucrainean „va îngropa Malorusia“, numind planul rebelilor drept rezultatul „imaginaţiei bolnave“.
Franţa şi Germania au catalogat planul drept „inacceptabil“, avertizând că este subminat procesul de pace şi Acordul Minsk, care prevede încetarea ostilităților, dar care a fost încălcat în repetate rânduri. Acordul a fost încheiat de Rusia și Ucraina și mediat de Germania și Franța.
Un purtător de cuvânt al guvernului german a caracterizat demersul separatiştilor proruşi ca fiind „total inacceptabil“.
„Sunt preocupat în legătură cu retorica provocatoare pe care o auzim din partea Doneţkului“, a declarat și ministrul de Externe austriac, Sebastian Kurz, a cărui ţară deţine preşedinţia Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE). El a avertizat toate părţile în legătură cu periclitarea acordurilor de la Minsk (Belarus), un armistiţiu firav monitorizat în prezent de către observatori ai OSCE şi care nu a fost niciodată aplicat total. „Fac apel la părţi să dea dovadă de reţinere de la orice declaraţii conflictuale sau acţiuni ce pun în pericol aplicarea acordurilor de la Minsk şi care sfidează suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei“, a mai spus ministrul austriac.
Trei ani de război
Conflictul militar din regiunile Doneţk şi Lugansk, între forțele armate și de securitate ucrainene şi separatiştii proruşi, a izbucnit în aprilie 2014, după înlăturarea președintelui pro-moscovit Viktor Ianukovici, în contextul unor proteste de masă care făceau apel la strângerea legăturilor cu Occidentul, și anexarea Crimeii de către Rusia. El s-a soldat până în prezent cu aproximativ 10.000 de morţi. Separatiștii pro-ruși au încercat inițial să se alipească Rusiei, dar Moscova nu a dat curs acestei idei și nici nu recunoaște că-i susține militar pe separatiști.
