Reuters revine asupra unuia dintre momentele din istoria sumbră a Italiei. Două decenii după ce judecătorul anti-mafia, Paolo Borsellino a fost ucis de o bombă enormă, jurnalul său, celebra „agendă roşie“, de negăsit, se află în centrul unuia dintre cele mai tulburătoare şi mai durabile mistere ale Italiei.
Judecătorul anti-mafia Paolo Borsellino şi cinci agenţi din escorta sa au fost asasinaţi de Cosa Nostra la 19 iulie 1992, deoarece magistratul se opunea unei negocieri aflată în curs, între mafie şi statul italian. Aşa afirmă Parchetul din Caltanissetta în motivarea mandatelor de arestare emise contra unor mafioţi, aflaţi deja la închisoare.
În primăvara anului 1992, după maxi-procesul instruit de judecătorii Falcone şi Borsellino, sute de mafioţi au fost supuşi „articolului 41 bis”, un regim carceral foarte sever. Sub conducerea bossului Toto Riina, Cosa Nostra decide o campanie de atentate teroriste pentru a constrânge puterile publice să suprime „41 bis”. Parlamentarul european sicilian Salvo Lima, omul lui Giulio Andreotti în Sicilia, şi judecătorul Giovanni Falcone au fost primele victime. Toto Riina a trimis o scrisoare fostului primar mafiot al oraşului Palermo în care fixa condiţiile pentru oprirea valului de atentate. Ministrul de Interne, Nicola Mancino urmează afacerea dar Borsellino, atunci cel mai înalt responsabil al pool-ului palermitan anti-mafia, nu a fost informat de ierarhia sa. Pentru el, era inacceptabil ca statul să facă un pact cu asasinii lui Falcone.
La 15 iulie îi spunea soţiei: „Amicul meu generalul de carabinieri Antonio Sobbranni este un mafiot, m-a trădat”. Mafia a aflat că magistratul cunoaştea tranzacţia şi se opunea. La 19 iulie, un Fiat 126 plin cu 100 kg de semtex şi trinitrotoluen i-a dezintegrat pe Paolo Borsellino şi pe oamenii escortei sale pe via Amelio din Palermo. Cosa Nostra nu a obţinut imediat câştig de cauză. Strategia teroristă a continuat şi în vara următoare, bombe au explodat la Roma, Milano şi Florenţa, făcând zece morţi şi zeci de răniţi. În toamnă, atentatele au încetat brusc. Câteva săptămâni mai târziu, numărul mafioţilor supuşi articolului „41 bis” trece de la 1.200 la 400. Mafia obţinuse ce voia.
„Interese de stat“
Peste afacere planează o suspiciune mai gravă. În garajul unde Fiatul 126 fusese umplut cu explozibil, mai mulţi mafioţi pocăiţi au semnalat prezenţa unui bărbat ce nu aparţinea Cosei Nostra. Cine era şi ce a devenit agenda roşie a lui Borsellino în care acesta nota absolut tot? Anchetatorii au evocat mâna serviciilor secrete. Acum însă, problema nu este de a şti dacă statul italian a negociat cu Cosa Nostra, ci dacă a participat şi la asasinarea lui Paolo Borsellino.
Familia magistratului declară că el pusese agenda în servietă când a plecat să-şi viziteze mama bolnavă în apartamentul din Via Amelio, la 19 iulie 1992. Explozia maşinii-capcană a lăsat strada ca o zonă de război. După un deceniu, a apărut o fotografie în care un ofiţer de carabinieri se îndepărta de maşina lui Borsellino după explozie, purtând servieta lui. Mai târziu, servieta a fost găsită în maşină, dar agenda roşie lipsea.
Borsellino păstra întotdeauna asupra sa jurnalul cu coperţi roşii, chiar şi în pat, şi l-a folosit pentru a nota dovezi după ce o bombă de mare putere l-a ucis pe amicul şi compatriotul său Giovanni Falcone, în mai 1992. 57 de zile înaintea morţii sale, la 52 de ani. Conţinutul jurnalului său se află în centrul unui proces privind sumbrul pact încheiat între statul italian şi mafie. Borsellino nu îşi lăsa familia să citească jurnalul, de teamă că i-ar fi pus rudele în pericol, în timpul uneia dintre epocile cele mai sângeroase din istoria crimei organizate din Sicilia. Fratele său şi procurorii cred că Borsellino a fost ucis pentru că descoperise negocierile secrete între stat şi „bestia” Toto Riina, brutalul cappo di tutti cappi al clanului Corleone.
Acum, zece acuzaţi, între care fostul ministru de Interne, Mancino, trei ex-ofiţeri superiori de carabinieri şi patru mafioţi, inclusiv Riina, se află judecaţi în procesul dintre Stat-Mafie, la Palermo, sub acuzaţii diverse privind presupusele negocieri. „Sunt evenimentele cele mai flagrante, zdrobitoare pentru un stat democratic şi este în interesul acestei naţiuni să afle adevărul asupra a ceea ce s-a petrecut”, a declarat pentru Reuters Vittorio Teresi, şeful grupului de magistraţi ai Parchetului din capitala siciliană. Mulţi au primit ameninţări cu moartea, forţând creşterea numărului de gărzi de corp şi demonstrând că deşi au trecut 20 de ani, aceste evenimente sunt încă deosebit de periculoase.
