Aceasta a fost concluzia unei dezbateri despre traduceri organizate la Institutul Cultural Roman.
De vreo doi ani incoace, literatura romana este tot mai prezenta pe piata cartilor din afara. Imi amintesc cat de entuziasmata am fost cand am vazut prima data autori romani tradusi. Eram intr-o librarie din Tirana si gasisem acolo cateva traduceri, in albaneza, din "clasici". Tinand cont de frecventa aparitiilor si in alte librarii, cel mai tradus parea a fi atunci Marin Sorescu. Lucrurile s-au schimbat intre timp si deja nu mai e surprinzator, ci pur si simplu normal sa gasesti in librarii din Franta, Germania sau Austria carti semnate de scriitori romani. Romane de Dan Lungu sau Florin Lazarescu, poezie de Nora Iuga, Simona Popescu sau Ioana Nicolaie – aceasta din urma chiar va lansa sambata, la Targul de Carte din Leipzig, editia in limba germana a volumului "Nordul" – au fost traduse in franceza si germana, asta pentru a aminti doar cativa dintre autorii romani care prind la export. Ca sa nu vorbim de Mircea Cartarescu, ale carui carti sunt adevarate vedete printre comentatorii de limba germana, de Gabriela Adamesteanu, publicata de Gallimard, de Petru Cimpoiesu, care i-a cucerit pe cehi, sau de Filip Florian, care a semnat cu Surkamp si cu Harcourt. Pe scurt, este o perioada buna nu numai pentru literatura, ci si pentru toate produsele artistice venind din Romania. Explicatia ar putea fi si aceasta, data de Horia Roman-Patapievici, presedintele Institutului Cultural Roman: "De succesul cineastilor se agata si posibilitatea ca artistii sau scriitorii romani sa intereseze in afara".
Mai multi scriitori romani contemporani carora le-au aparut recent carti in traducere au participat la o dezbatere organizata de Institutul Cultural Roman la sfarsitul saptamanii trecute.
"Pana acum, era ales un autor considerat bun de tradus, era ales un traducator roman, se traducea cartea, care aparea in conditii excelente la o editura romaneasca, si rezulta un tiraj pe stoc", a explicat Horia Roman-Patapievici, adaugand ca, de exemplu, traducerile in engleza erau excelente, dar… nu sunau englezeste.
Lucrurile chiar s-au schimbat in ultimii ani, iar asta se simte. Traducerile din literatura romana se fac tinandu-se mai putin cont de ce se crede aici ca ar da bine pe limba altor cititori si mai mult de selectia pe care o face chiar piata straina, unde cartea este tratata ca un produs, ca o marfa, chiar daca culturala. "Filosofia noastra este ca autorii romani sa fie in legatura directa cu piete culturale straine. Statul nu mai opereaza o selectie care sa semene cu ce era inainte, cu acea cultura oficiala. Institutul Cultural Roman nu mai face acest lucru. Nu mai exista conceptul de cultura romana oficiala", accentueaza Horia Roman-Patapievici.
"Intr-adevar, sunt sanse minime sa mai apara de acum incolo o eterna si fascinanta Romanie", recunoaste Cezar Paul-Badescu, caruia ii vor aparea in aceasta primavara ambele romane, "Tineretile lui Daniel Abagiu" si "Luminita, mon amour", in limba bulgara. Dar scriitorul ridica si o problema reala: "Cum ajung scriitorii romani la aceste edituri din afara, in absenta unor agenti literari care sa se ocupe de scriitorii romani? In general, totul se intampla in urma relatiilor personale pe care scriitorul si le face in timpul burselor, lecturilor". Paul-Badescu a explicat cum a ajuns el sa fie tradus in bulgara. In urma cu aproximativ un an, a participat la o intalnire a scriitorilor balcanici, organizata de Pro Helvetia. Organizatorii au gasit traducatoarea, iar printre cei veniti la lectura se gasea si viitorul editor al cartilor, care a accesat fondul pentru traduceri al ICR.
Institutul Cultural Roman incurajeaza traducerea din literatura romana. Editurile din afara interesate sa publice traduceri din literatura romana pot aplica pentru obtinerea unei subventii, tinerii traducatori din romana pot intra in programul de burse oferit de ICR – coordonati de Florin Bican, ei pot intalni scriitori si critici literari. In plus, sub egida ICR, se mai desfasoara si o selectie a 20 de autori, din a caror opera sunt traduse fragmente, anexate cu informatii despre ei. Daca primele doua programe sunt OK, in conditiile in care climatul cultural romanesc abia acum se apropie de o zona de normalitate, cel de-al treilea, in ciuda modului democratic in care se face selectia, ajunge la rezultate cel putin discutabile. In catalogul disponibil pe site-ul ICR, printre cei 20 de scriitori, este si Nicolae Manolescu, cu un fragment din "Teme". Intrebarea care se pune este pe cine ar interesa sa traduca critica literara romaneasca.
De ceva timp, functioneaza in cadrul ICR si un Centru al Cartii, care a inceput deja sa incheie parteneriate cu institutii similare din alte state europene, cum ar fi Literaturhaus din Berlin sau Akademie Schloss Solitude din Stutgart.
Un nou proiect va dezvolta, de la 1 aprilie, independent de Institutul Cultural Roman, revista "Observator cultural". Site-ul publicatiei va gazdui o sectiune in care vor fi postate, periodic, texte traduse in diverse limbi, insotite de un aparat critic si date despre scriitori. Proiectul este coordonat de o americanca Jean Harris, care traieste in Romania si care a tradus in engleza "Corpuri de iluminat" de Stelian Tanase.
Concluzia acestei dezbateri insa a fost ca, in lipsa agentilor literari, scriitorii trebuie sa se descurce singuri, sa lase stanjeneala la o parte si sa vorbeasca despre ei, incercand sa se vanda cat mai bine.
