Declarația preşedintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, că Uniunea Europeană ar trebui să permită unor state membre să avanseze înaintea altora a stârnit valuri de indignare.
Jean-Claude Juncker a prezentat Parlamentului European o „Carta Albă” pe care UE o poate parcurge după Brexit. Sunt mai multe variante cuprinse în „Carta Albă”, care va fi dată și liderilor națiunilor UE, la întrunirea de la Roma, când se vor sărbători 60 de ani de „istorie comună”.
Diluarea UE
„În fiecare zi, lumea din jurul nostru se schimbă, iar schimbările vin rapid. Globalizare, migrație, terorism, motive pentru care Europa trebuie să rămână alertă”, a spus Juncker. „Spre ce se îndreaptă Europa celor 27 de state membre? Trebuie să fim curajoși, să dezbatem posibilitățile țintei noastre, ca uniune. Punctul de plecare este faptul că trebuie să fim clari în privința a ceea ce Europa poate face și ceea ce nu poate face”.
Juncker propune în „Carta Albă” vreo cinci scenarii.
Scenariul 1: Continuarea actualei direcţii – Cele 27 de state UE se vor concentra pe implementarea agendei de reformă în spiritul Comisiei Europene şi a Declaraţiei de la Bratislava.
Scenariul 2: Nimic altceva în afara pieţei unice – Cele 27 de state membre transferă treptat accentul pe piaţa unică, dat fiind că statele membre nu reuşesc să ajungă la poziţii comune într-un număr din ce în ce mai mare de direcţii politice de cooperare.
Scenariul 3: Cei care vor mai mult contribuie mai mult – UE27 continuă ca în prezent, dar, în plus, le permite statelor membre să aibă acţiuni suplimentare în anumite zone de cooperare, precum apărarea, securitatea internă şi dezvoltarea socială. În funcţie de intenţie, una ori mai multe alianţe se pot configura în diferite zone politice.
Scenariul 4: Mai puţin, dar mai eficient – UE27 se concentrează pe rezultate mai bune şi mai rapide în domenii politice specifice, reducând eforturile unde există percepţia că activităţile nu au valoarea scontată. Atenţia şi resursele limitate se concentrează pe anumite zone politice.
Scenariul 5: Mult mai mult împreună – Statele membre decid să aloce structurilor comune mai multe atribuţii, resurse şi putere decizională. Deciziile se iau mai rapid la nivel european şi sunt implementate mai rapid.
Ce înseamnă „Europa cu geometrie variabilă”? Înseamnă că un nucleu de 7-8 ţări dezvoltate, dintre cele care au stat la baza creării UE, vor dezvolta propriile mecanisme de accelerare a integrării, iar celelalte ţări membre vor fi silite să ţină pasul, sau să se decupleze de facto de la proiectul european. La Bruxelles se vorbeşte de patru-cinci “direcţii alternative de cooperare la nivelul celor 27 de state… citește mai departe aici …
Germania este țara care încearcă să impună conceptul de „Europa cu două viteze”, astfel putând să preia conducerea întregului continent. Deja este prima economie a UE, cu posibilități de a se dezvolta „în anumite domenii”, cu precădere militar, fără să aștepte „frații” din UE. În special pe cei din Europa de Est. Chiar și politica „lăsați imigranții să vină la mine”, lansată de Angela Merkel, a fost privită ca o încercare a Germaniei de a-și impune propria voință. Până în Germania, imigranții și refugiații aveau de parcurs mai multe țări, dar cancelarul german nu a oferit nicio garanție, niciun ajutor, nicio cooperare pentru țările de tranzit, membre ale UE ca și Germania. Impunerea de către Germania a propriilor interese față de ceilalți membri ai UE este primul factor al diluării proiectului confederal european.
