Peste cateva zile trebuie sa-mi schimb buletinul. Sunt cateva saptamani bune de cand stau cu ochii pe calendar si tot aman ziua in care sa merg la Politie pentru a-mi rezolva aceasta problema.
Stiam ce ma asteapta inca de acum cateva luni, cand ca am pierdut cateva ceasuri bune pe la sediul Serviciului de Evidenta a Populatiei ca sa imi schimb pasaportul. Marele meu noroc a fost atunci ca, datorita unei situatii mai speciale, pasaportul mi-a fost schimbat in regim de urgenta, asa ca timpul petrecut pe la cozi nu a fost prea lung. Mai mult, am avut si norocul sa gasesc pe cineva mai binevoitor, care m-a ajutat sa mai scurtez alte cateva ceasuri bune de asteptare. Daca nu aveam un astfel de noroc, nu mi-ar fi ajuns, cred, nici o zi intreaga, de dimineata si pana seara pentru a-mi putea depune toate actele necesare pentru preschimbarea actului buclucas. As fi stat in picioare ceasuri intregi in fata ghiseelor, intr-o aglomeratie de nedescris si intr-un miros insuportabil.
Promptitudine functionareasca
Ieri, mi-am luat totusi inima in dinti si m-am dus la sediul Serviciului de Evidenta a Populatiei pentru a ma informa, macar, in legatura cu actele care imi sunt necesare pentru schimbarea buletinului. Cozile imense care erau altadata la pasapoarte s-au mutat la ghiseul de alaturi, la eliberarea cartilor de identitate, iar flancul compact format din zecile de oameni care stateau la coada se intindea pana dincolo de usa de la intrare. Inauntru, o cadura inabusitoare si un miros greu de suportat. Toate geamurile de la intrare erau tapetate cu anunturi in care erai informat despre actele de care ai nevoie pentru schimbarea pasaportului. Despre buletin, actul care ma interesa pe mine, nu se sufla nici o vorba. Dau sa o intreb pe una din functionarele care abia terminase de batut la masina nu stiu ce act. "Vedeti, doamna, ca scrie pe geam!", ma repede imediat functionara, in timp ce musca, plictisita, dintr-un mar. Ma intorc inapoi la geamuri si incep sa citesc, din nou, anunt cu anunt. Nici o sansa sa descopar ceva din ceea ce ma intereseaza, asa ca incerc rabdarea unei alte functionare, cu un chip ceva mai binevoitor. Ceva mai rabdatoare, femeia imi spune ca trebuie mai intai sa imi cumpar un dosar in care in care sa pun actul de proprietate asupra spatiului in care stau sau o alta adeverinta din care sa rezulte ca locuiesc la adresa pe care o am trecuta in buletin. Mai apoi, aveam nevoie de copii dupa certificatul de nastere, de casatorie, de buletinul vechi, de doua timbre si de o chitanta prin care sa dovedesc ca am platit contravaloarea noii carti de identitate. Mi le-am notat constiincios pe toate si am dat sa fac un pas in sala in care cateva zeci de oameni asteptau, pe la diferite ghisee, sa predea cererile pentru un nou buletin sau pasaport sau sa isi ridice noile acte.
Continua bataia de joc
Doamna cu care schimbasem ceva vorbe cu vreun sfert de ceas mai devreme era in acelasi loc la coada, nu se miscase nici macar un pas mai in fata, iar undeva mai pe langa usa incepuse sa se iste scandal. O femeie cu un copil in brate incerca sa intre mai in fata, iar cativa din cei care asteptau de cateva ceasuri bune sa ajunga in fata ghiseului o trimiteau inapoi la rand. De aici si pana la luatul de par nu a mai fost decat un pas si putin a lipsit ca scandalul sa nu se extinda in toata sala. Cand am ajuns inapoi la serviciu, primul lucru pe care l-am facut a fost sa scriu o cerere in care sa solicit o zi libera. Risc sa primesc vreo amenda daca nu imi schimb buletinul la timp si, dupa cum am vazut ca merg lucrurile, doar cateva ceasuri nu imi vor fi de ajuns sa imi achit toate taxele care sunt necesare si sa imi depun si dosarul cu cererea de reinnoire a actului de identitate.
