La lansarea sa in 1983, "Scarface" a avut o receptare modesta. Astazi este un fenomen pop dezlantuit, imbratisat de artisti hip-hop, rapperi, gameri, vanzatori de postere, regizori… Cui se datoreaza succesul amanat al acestei pelicule?
Subiectul a fost inspirat usor de "Scarface: The Shame of a Nation" din 1932, cel mai violent film din vremea aceea. Care a fost la randul lui inspirat din viata reala a mafiotului Al Capone, supranumit "Scarface" (cicatrice). Forma din ‘83 nu este chiar un remake, avand in realitate mai multe asemanari cu "Nasul" (1972) decat cu versiunea originala. Ca si acesta din urma, se deosebeste de alte thrillere prin faptul ca pune mai mult accent pe un personaj decat pe actiune. "Scarface" si "Nasul" iau amandoua un exemplar din ceata "baietilor rai" si ii permit sa fie om. Poate nu e o coincidenta ca Tony Montana este interpretat de acelasi actor care l-a jucat pe Michael Corleone.
Scenaristul filmului, Oliver Stone, care a devenit mai apoi cineastul pe care il stim cu totii, a revizuit intr-o maniera uluitoare saga mafiota pe care Howard Hawks o realizase in anii ‘30. "Scarface" povesteste ascensiunea fulgeratoare a lui Tony Montana in mafia din Miami, precum si caderea sa in infern. Infractorul in aceste filme este o persoana care vinde ceva intr-o societate care vrea sa cumpere. In ‘32 era alcoolul. Pentru Corleone erau jocurile si prostitutia. Astazi este cocaina.
Portretul unui ratat
Actiunea incepe in Miami 1980, an in care Fidel Castro aranjase o mica razbunare: goleste puscariile si le permite infractorilor sa zboare in America, exact cand uzul cocainei era in crestere. Pentru Tony Montana (Al Pacino) alegerea pare simpla de la inceput. Poate munci din greu, poate fi cinstit si poate avea un salariu mic ca spalator de vase. Sau poate lucra pentru crima organizata, se poate face mai vicios decat competitorii sai si poate avea masini bune, femei frumoase si lux. Stil de viata care presupune insa sa-si vanda complet sufletul. Tony se aseamana oricarui om: vrea sa traiasca visul american, sa devina putred de bogat plecand de jos. Sigur, este un vis american deviat: droguri, bani, femei, crime. Reuseste sa aiba bani si putere, ucigand si vanzand stupefiante, si nu-si doreste decat sa aiba si mai mult.
Va lua locul sefului sau, pe care il elimina inainte de a-i fura si sotia. Devenit prea important, atrage ura partenerilor refuzand sa masacreze o anumita familie. Amenintat cu moartea, se trezeste singur… Montana le obtine pe toate si le pierde, previzibil, pe toate. Cocaina, banii nici macar nu-l fac fericit. Il vedem intr-un club de noapte cu o amanta blonda, atat de imbatat de cocaina, incat singurele emotii pe care le simte sunt plictiseala si nerabdarea. In alta, avand nevoie disperata de o transfuzie de energie, isi baga fata intr-un morman de cocaina si inhaleaza ca un om care s-ar ineca.
Dragostea vine in doua forme. Una este Elvira (Michelle Pfeiffer), frumoasa pe care vrea sa o controleze si sa o faca a lui, femeia a carei nevoie de droguri o impinge de la un amant la altul. Cealalta este sora sa, Gina (Mary Elizabeth Mastrantonio), care vrea dreptul de a se autodistruge intr-un mod pe care sa-l aleaga singura. Acestia sunt oamenii pe care Montana ii merita in viata sa; e portretul unui ratat adevarat. Amandoua femeile au un rol in caderea lui, in special pentru ca este incapabil sa iubeasca. Are atata putere si atatia bani incat nu poate sa aiba si lucrul de care ar avea nevoie cel mai mult. Montana este un anti-erou. Se simte ca povestea lui se va termina rau, dar finalul se prelungeste tensional. Fiecare noua secventa a filmului este in asa fel creata incat problemele sunt asteptate permanent. si, cand apar, urmatoarea scena este si mai incordata. Iar cand in final il vedem cazut, avem un sentiment de usurare, dar si de tristete, dupa ce l-am vazut pe acest om de la a avea nimic la a avea totul si apoi la a cadea din nou in intuneric.
Socul reactiilor publicului
Violenta in acest film este folosita ca o lectie despre autodistrugere. Dupa lansarea din ‘83, producatorii au trebuit sa indure reactiile negative ale criticilor si oamenilor din cinematografie la adresa lui "Scarface", precum "este un lucru oribil facut industriei noastre!". "Am fost socati de reactiile negative", a spus Bregman. Nu am avut nici macar o apreciere pozitiva. Nici macar una!".
Daca specialistii au strigat atunci ca e prea dur in imagini si limbaj, dupa standardele actuale pare mai degraba bland; poate cu exceptia scenei cu fierastraul. Exista filme mult mai brutale, in care oamenii se ucid pentru un simplu "da" sau "nu". Era de altfel greu sa se vorbeasca despre mafie si sa se omita scenele tari. Uneori spectatorul pare efectiv stropit cu sange, insa nu este niciodata violenta pura, ci doar sugerarea ei.
In rest, filmul este incarcat cu scene ceva mai clasice, dintre care unele ce par astazi imbatranite, cu muzica disco, gel de par sau paiete… Cu momente de teroare, cu ceva umor (cand Manolo, interpretat de Steven Bauer, il invata pe Tony despre femei), cu filosofie de viata (seful mafiot Loggia ii spune lui Frank "lectia nr. 1: nu subestima niciodata lacomia celuilalt!"), toate la un loc au creat un fenomen social care a inspirat amuzat sau a generat repulsia multor oameni.
Succesul filmului este in mare masura cel al lui Al Pacino, care a creat unul dintre cele mai impresionante portrete de gangster din istoria cinematografiei. "Scarface" a castigat statutul de film cult in anii ‘90, datorita popularitatii printre starurile din hip-hop si fani tineri. O a doua generatie pare captivata de tema trecerii de la saracie la bogatie, de jocul lui Pacino si de nivelul exagerat de violenta si limbaj murdar. Filmul a fost relansat cu succes in 2003.
Povestiri adevarate
» La 23 de ani dupa aparitie, acest film are inca rezonanta in cultura pop. Exista astazi un renumit joc video care ii poarta numele, costume de Halloween inspirate din film, tonuri pentru telefoane mobile, cu celebrul citat al lui Pacino aratandu-si arma – "Saluta-l pe micul meu prieten!", sau "Eu spun intotdeauna adevarul; chiar si atunci cand mint", un rapper (Brian Jordan) numit Scarface s.a.m.d.
» Stone a facut multa munca de documentare pentru scenariu, stand printre traficanti de droguri din America Latina; a scris povestea in timpul curei sale de dezintoxicare in urma consumului de cocaina.
» "Gangsterul" Al Pacino a declarat: "Nu am avut niciodata o arma in realitate. In Parfum de femeie a trebuit sa invat cum se asambleaza una".
» Scenaristul si-a numit personajul Tony Montana in amintirea starului de fotbal Joe Montana.
» In timpul casting-ului, M. Pfeiffer l-a taiat accidental pe Pacino cu un vas spart; in timpul filmarilor, acelasi Pacino si-a ars mana dupa ce a atins teava armei, oprind filmarile timp de trei saptamani.
» In 1984 filmul a fost nominalizat la trei categorii ale Globului de Aur (cea mai buna coloana sonora, cel mai bun actor intr-o drama – Al Pacino, cel mai bun actor intr-un rol secundar – Steven Bauer).
